ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 706/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 706/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
recursului de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 68 din
23 septembrie 2010 a Tribunalului Caras Severin, secția penală, a fost
respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul L.F.D.
(fiul lui F.l. și al E.), privind sentința penală nr. 29 din 21 aprilie 2009 a
Tribunalului Caras Severin, secția penală - definitivă prin nerecurare - (prin
care fusese condamnat la 9 ani închisoare, pentru săvârțirea infracțiunii de
act sexual cu un minor, prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen.).
Pentru a hotărî
astfel, prima instanță a reținut, în acord cu referatul întocmit de procuror în
baza art. 399 C. proc. pen., că motivele invocate în cererea de revizuire -
minora a consimțit la realizarea actului sexual, că a căzut victimă unui șantaj
provocat de mama minorei care ar fi urmărit obținerea unor sume de bani de la
el organele judiciare ar fi fost în eroare, solicitând audierea martorei G.M. -
nu se încadrează în nici unul din cazurile de revizuire expres și limitativ
prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Apelul declarat
împotriva acestei sentințe de condamnatul revizuient a fost respins, ca
nefondat, prin Decizia penală nr. 180/ A din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel
Timișoara, secția penală.
Împotriva
acestei din urmă decizii condamnatul a declarat, în termen legal, recursul de
față, reiterând temeiul de drept - art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.- și
conținutul cererii inițiale.
Recursul nu
este fondat.
Potrivit
dispozițiilor art. 394 C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când:
a) s-au
descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la
soluționarea cauzei;
b) un martor,
un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în
cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris
care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire de cere, a fost declarat
fals;
d) un membru al
completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de
cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire
se cere;
e) când două
sau mai multe hotărâri judecătorești desființate nu se pot concilia.
În cererea
formulată, revizuentul a precizat că solicită revizuirea sentinței penale prin
care a fost condamnat la pedeapsa închisorii întrucât victima - minoră a
consimțit la realizarea actului sexual, apreciind că se impune audierea
martorei G.M.
Acest motiv
însă nu se încadrează în dispozițiile art. 394 C. proc. pen., neconstituind
fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la pronunțarea
hotărârii a cărei revizuire se solicită, astfel că în mod temeinic atât prima
instanță cât și instanța de apel au respins cererea.
Față de
considerentele ce precedă și, de împrejurarea că, verificându-se din oficiu
decizia atacată în raport cu prevederile art. 385
9
alin. (3) C.
proc. pen., nu se identifică existența altor motive care să ducă la casare,
urmează ca recursul declarat în cauză să fi respins, ca nefondat, în temeiul art.
385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192
alin. (2) C. proc. pen., condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat, urmând ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu să
fie avansat din fondul M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat L.F.D. împotriva Deciziei
penale nr. 180/ A din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă
recurentul revizuient la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 23 februarie 2011.