ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1336/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 175 din 25 martie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta SC T.A. SA Turda, în contradictoriu cu pârâții B.M., văduva lui B.I. născută L.C., văduva lui B.I. născută D.S., văduva lui B.I. jr. născută L.C., O.I, C.S., ș.a., SC C.A. Cluj-Napoca, COMUNA MIHAI VITEAZU, PAROHIA UNITARIANĂ Săndulești și, în consecință, s-a dispus radierea drepturilor de uzufruct viager înscris sub C 2,4,5 in C.F. 1492 Cheia asupra parcelei cu nr. top. 1437/3, acesta fiind stins prin neuz. S-a dispus dezmembrarea parcelelor, astfel: parcela prev. cu nr. top. 1418/1 fânaț în suprafață de 800 stj.p., respectiv 2880 mp, înscrisă în C.F.

1320 Cheia, se dezmembrează în două parcele cu nr. top. noi, prima prev. cu nr. top. nr. top. nou 1418/1/1 fânaț, în suprafață de 1740 mp, care se înscrie în vechea carte funciară, pe seama vechiului proprietar și parcela cu nr. top. nou 1418/1/2 teren în suprafață de 1140 mp; parcela prev. cu nr. top. 1436, pășune în suprafață de 600 stj.p., respectiv 2160 mp, înscrisă în C.F. 1320 Cheia, se dezmembrează în două parcele cu nr. top. noi, prima prev. cu nr. top. 1437/6/1, pășune în suprafață de 1610 mp, care se reînscrie în aceeași carte funciară, pe seama vechilor proprietari, și a doua prev. cu nr. top. nou 1437/6/2 teren în suprafață de 550 mp; parcela prev. cu nr. top. 1418/2/1 fânaț, în suprafață de 400 stj.p., respectiv 1440 fânaț înscrisă în C.F.

229 Cheia, se dezmembrează în două parcele, prima prev. cu nr. top. nou 1418/2/1, fânaț în suprafață de 700 mp, care se reînscrie în vechea carte funciară, pe seama vechilor proprietari și cea de-a doua prev. cu nr. top. 1418/2/2, teren în suprafață de 740 mp; parcela prev. cu nr. top. 1437/1/2, fânaț în suprafață de 16 iugh., respectiv 92080 mp, înscrisă în C.F. 69 Cheia, se dezmembrează în două parcele cu nr. top. noi, prima prev. cu nr. top. nou 1437/1/2/1, teren stâncos în suprafață de 91580 mp care se reînscrie în vechea carte funciară, pe seama vechilor proprietari și cea de-a doua prev. cu nr. top. no 1437/1/2/2, teren în suprafață de 500 mp; parcela prev. cu nr. top. 1437/2/1, pășune în suprafață de 800 stj.p., respectiv 2880 mp, înscrisă în C.F.

739 Cheia, se dezmembrează în două parcele cu nr. top. noi, prima prev. cu nr. top. nou 1437/2/1, pășune în suprafață de 2380 mp, care se reînscrie în vechea carte funciară, pe seama vechilor proprietari și cea de-a doua, prev. cu nr. top. nou 1437/2/2, teren în suprafață de 500 mp; parcela prev. cu nr. top. 1437/4, pășune în suprafață de 800 stj.p., respectiv 2880 mp, înscrisă în C.F. 739 Cheia, se dezmembrează în două parcele cu nr. top. noi, prima prev. cu nr. top. nou 1437/4/1, pășune în suprafață de 2380 mp, care se reînscrie în vechea carte funciară, pe seama vechilor proprietari și cea de-a doua, prev. cu nr. top. nou 1437/4/2, teren în suprafață de 500 mp; parcela prev. cu nr. top. 1437/3, pășune în suprafață de 800 stj.p, respectiv 2880 mp, înscrisă în C.F.

1492 Cheia, se dezmembrează în două parcele cu nr. top. noi, prima prev. cu nr. top. nou 1437/3/1, pășune în suprafață de 2380 mp, care se reînscrie în vechea carte funciară, pe seama vechilor proprietari și cea de-a doua, prev. cu nr. top. nou 1437/3/2, teren în suprafață de 500 mp; parcela prev. cu nr. top. 1437/5, pășune în suprafață de 600 stj.p, respectiv 2160 mp, înscrisă în C.F. 1515 Cheia, se dezmembrează în două parcele cu nr. top. noi, prima prev. cu nr. top. nou 1437/5/1, pășune în suprafață de 1560 mp, care se reînscrie în vechea carte funciară, pe seama vechilor proprietari și cea de-a doua, prev. cu nr. top. nou 1437/5/2, teren în suprafață de 600 mp; parcela prev. cu nr. top. 1437/2/1, pășune în suprafață de 800 stj.p., respectiv 2880 mp, înscrisă în C.F.

739 Cheia, se dezmembrează în două parcele cu nr. top. noi, prima prev. cu nr. top. nou 1437/2/1, pășune în suprafață de 2380 mp, care se reînscrie în vechea carte funciară, pe seama vechilor proprietari și cea de-a doua, prev. cu nr. top. nou 1437/2/2, teren în suprafață de 500 mp; parcela prev. cu nr. top. 1437/7, pășune în suprafață de 600 stj.p, respectiv 2160 mp, înscrisă în C.F. 262 Cheia, se dezmembrează în două parcele cu nr. top. noi, prima prev. cu nr. top. nou 1437//7/1, pășune în suprafață de 1577 mp, care se reînscrie în vechea carte funciară, pe seama vechilor proprietari și cea de-a doua, prev. cu nr. top. nou 1437/7/2 /2, teren în suprafață de 583 mp. S-a constatat că reclamanta SC T.A.

SA a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelelor cu nr. top. nou 1418/1/2, 1418/2/2, 1437/1/2/2, 1437/2/2, 1437/3/2, 1437/4/2, 1437/5/2, 1437/6/2, 1437/7/2. S-a dispus întabularea în C.F. a dreptului de proprietate al reclamantei asupra parcelelor cu nr. top. nou 1418/1/2, 1418/2/2, 1437/1/2/2, 1437/2/2, 1437/3/2, 1437/4/2, 1437 5/2, 1437/6/2, 1437/7/2, cu titlu de drept lege. S-a dispus alipirea parcelor noi prev. cu nr. top. 1418/1/2, 1418/2/2, 1437/1/2/2, 1437/2/2, 1437/3/2, 1437/4/2, 1437 5/2, 1437/6/2, 1437/7/2 într-o parcelă nouă, prev. cu nr. top. 1418/1/2, 1418/2/2, 1437/1/2/2, 1437/2/2, 1437/3/2, 1437/4/2, 1437 5/2, 1437/6/2, 1437/7/2 în suprafață de 5613 mp. S-a dispus înscrierea asupra parcelei cu nr. top.

nou cu nr. top. 1418/1/2, 1418/2/2, 1437/1/2/2, 1437/2/2, 1437/3/2, 1437/4/2, 1437 5/2, 1437/6/2, 1437/7/2 într-o parcelă nouă, prev. cu nr. top. 1418/1/2, 1418/2/2, 1437/1/2/2, 1437/2/2, 1437/3/2, 1437/4/2, 1437 5/2, 1437/6/2, 1437/7/2 în suprafață de 5613 mp a următoarelor construcții, potrivit expertizei întocmite de expert A.G. aflată la filele 303-318 dosar: Cabana C.T.

cu D+P+E+M din zidărie de piatră, șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă, compusă din: la demisol - sală de mese, bucătărie, spălător, hol, magazie, depozit și casa scării, la parter salon , 5 camere, baie, coridor și casa scării, la etaj 6 camere cu baie, coridor, hol și casa scării, la mansardă în curs de execuție 5 camere cu baie, garaj din zidărie de cărămidă, bar – magazii - bar, bucătărie, 4 încăperi de magazii și terasă neacoperită, Terasă acoperită, 5 căsuțe din lemn cu 1 cameră și terasă, grup sanitar din zidărie de cărămidă, anexe gospodărești din zidărie cărămidă , rețele de apă și canalizare, alei de circulație. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr.0237 din 13 februarie 1995, emis de Ministerul Turismului, reclamanta SC T.A.

SA Turda, a dobândit în proprietate terenul în suprafață de 5613 mp, aferent complexului turistic Cabana C.T. Potrivit raportului de expertiză tehnică, efectuat de expertul M.M.T., acest teren se identifică în mai multe parcele topografice, care au fost dezmembrate și s-au făcut propuneri de întabulare în favoarea reclamantei. Dreptul de uzufruct înscris în favoarea unor persoane fizice, s-a stins prin neuz vreme de 30 de ani, conform art. 557 C. civ. Prin Ordinul nr. 154/1991 emis de Ministerul Comerțului și Turismului, asupra imobilului complexului turistic C.T., s-a stabilit dreptul de proprietate în favoarea SC T.A. SA Turda. Construcțiile au fost identificate prin raportul de expertiză efectuat de expertul A.G.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC C.A., solicitând în principal suspendarea judecării cauzei până la judecarea irevocabilă a acțiunii formează obiectul dosarului nr. 1713/117/2009, aflat pe rolul Tribunalului Cluj, ce are ca obiect revendicarea imobilului din C.F. nr. 229 Cheia. Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că este proprietară de carte funciară a imobilului și nu există niciun act de preluare a acestuia pe baza niciunui titlu, iar imobilul nu a făcut obiectul niciunei legi de naționalizare. A susținut că, nu există niciun temei legal pentru înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei, neexistând niciun act care să satisfacă cerințele art. 20 din Legea nr. 7/1996, conform căruia dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.

Prin decizia civilă nr. 327A din 9 decembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a fost respins apelul declarat de pârâtă, instanța reținând că reclamanta SC T.A. SA Turda, s-a înființat prin H.G. nr. 1041/1990, iar asupra terenului în suprafață de 5613 mp, aferent complexului turistic Cabana C.T., reclamantei i s-a emis Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M08 nr. 0237 din 13 februarie 1995, de către Ministerul Comerțului și Turismului. Același minister a emis și Ordinul nr. 154/1991, prin care s-a stabilit dreptul de proprietate al reclamantei asupra complexului turistic Cabana C.T., mai exact asupra construcțiilor.

Instanța de apel a constatat că, prin demersul judiciar inițiat, reclamanta a înțeles să își reglementeze situația juridică a imobilului teren și construcții. S-a reținut că, imobilele de natura celui în litigiu, în perioada postbelică nu mai puteau fi deținute de persoane fizice, sau de persoane juridice de drept privat, astfel că ele au trecut în proprietatea statului fie cu titlu, fie fără titlu, sau doar în fapt. Pârâta-apelantă SC C.A.E. s-a înființat abia prin încheierea nr. 124/PJ/1991 a Judecătoriei Cluj-Napoca; simpla identitate de denumire cu o societate anterioară, care nu a mai ființat în perioada socialismului, nu o îndreptățește, pe actuala societate, să se considere continuatoarea și proprietara patrimoniului ce ar fi aparținut acelei societăți.

Cererea formulată de apelantă, pentru suspendarea judecării apelului până la soluționarea acțiunii civile ce face obiectul dosarului nr. 1713/117/2009 al Tribunalului Cluj, a fost respinsă prin încheierea din 2 decembrie 2009, în temeiul art. 244 alin. (1) C. proc. civ. Împotriva deciziei civile nr. 327A din 9 decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj a declarat recurs pârâta, pe care l-a încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., solicitând, totodată și suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii ce face obiectul dosarului nr. 1713/117/2009 aflat pe rolul Tribunalului Cluj. În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc.

civ., pârâta a arătat că decizia atacată nu răspunde tuturor motivelor de apel invocate, iar reținerile instanței sunt contradictorii cu dispozitivul acesteia. Astfel, deși s-a reținut că pârâta s-a înființat prin încheierea nr. 124/P7/1991 a Judecătoriei Cluj, aceasta nefiind considerată continuatoarea și proprietara patrimoniului societății înscrise în C.F. 1492 Cheia, instanța nu a respins acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Sub aspectul nelegalității deciziei atacate, pârâta arată că este proprietara tabulară a imobilului și nu există nici un act de preluare a acestuia de către stat, astfel că nu există nici un temei legal pentru înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei.

Arată că Ordinul nr. 154/1991 al Ministerului Comerțului și Turismului, pe care decizia criticată îl reține ca fiind titlul de proprietate al reclamantei, nu conferă nici un drept de proprietate, iar, față de prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, sentința judecătorească nu constituie titlu de întabulare. La termenul de judecată din data de 17 februarie 2011, fiind chestionată de către instanța supremă, pârâta a arătat că nu mai insistă asupra cererii de suspendare formulată. Analizând recursul, din prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că acesta nu poate fi primit, pentru motivele ce succed: Critica recurentei privind contradictorialitatea dintre reținerea de către instanța de apel a împrejurării că pârâta nu este continuatoarea fostei societăți C.A.

și concluzionarea că acțiunea reclamantei este întemeiată, nu poate fi primită. Instanța de apel a reținut că pârâta s-a înființat prin încheierea nr. 124/PJ/1991 a Judecătoriei Cluj-Napoca, iar simpla identitate de denumire cu o societate anterioară, nu o îndreptățește, pe actuala societate, să se considere continuatoarea și proprietara patrimoniului ce ar fi aparținut acelei societăți. Recurenta afirmă că, față de această reținere a instanței de apel, acțiunea reclamantei trebuia respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Or, în cauză, calitatea procesuală pasivă a recurentei a fost definitivată în fața instanțelor anterioare, iar demersul judiciar inițiat de reclamantă a avut ca scop reglementarea, în regim de carte funciară, a situației juridice a imobilului, motiv pentru care aceasta a înțeles să se judece în contradictoriu cu pârâții din prezenta cauză, pentru a obține opozabilitatea față de terți.

Recurenta a susținut că este proprietara tabulară a imobilului și nu există nici un act de preluare de către stat. Or, prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond, pârâta a arătat că patrimoniul fostei Societăți C.A. a fost preluat de stat în anul 1949, imobilul în litigiu fiind trecut în proprietatea statului fără titlu și înglobat în patrimoniul fostei OJT. Instanțele au reținut că, imobilele de natura celui în litigiu, în perioada postbelică nu mai puteau fi deținute de persoane fizice, sau de persoane juridice de drept privat, astfel că ele au trecut în proprietatea statului fie cu titlu, fie fără titlu, sau doar în fapt. Dacă pârâta ar fi avut dubii cu privire la bunurile trecute în proprietatea statului, după apariția legilor speciale referitoare la restituirea imobilelor, ar fi avut posibilitatea de a iniția demersuri pentru reîntoarcerea bunului în patrimoniul său.

Nici critica formulată de recurentă cu privire la absența titlului de proprietate al reclamantei, nu poate fi primită. Reclamanta SC T.A. SA Turda, s-a înființat prin H.G. nr. 1041/1990, iar asupra terenului în suprafață de 5613 mp, aferent complexului turistic Cabana C.T., reclamantei i s-a emis Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M08 nr. 0237 din 13 februarie 1995, de către Ministerul Comerțului și Turismului. Același minister a emis și Ordinul nr. 154/1991, prin care s-a stabilit dreptul de proprietate al reclamantei asupra complexului turistic Cabana C.T., mai exact asupra construcțiilor. Potrivit art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, societățile comerciale constituite prin reorganizarea fostelor unități economice de stat sunt proprietare asupra bunurilor din patrimoniul lor, numai dacă acestea nu le-au fost atribuite cu alt titlu.

Or, în baza Ordinului nr. 154/1991 al Ministerului Comerțului și Turismului, imobilul în litigiu – construcții, a trecut în proprietatea SC T.A. SA, înființată în baza H.G. nr. 1041/1990. Pe cale de consecință, și certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M 08 nr. 0237 din 13 februarie 1995, a fost emis în baza Legii nr. 15/1990. Prin sentința civilă nr. 196 din 4 aprilie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrative și fiscal, a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe considerentul că actul a cărei nelegalitate se invocă este unul unilateral, cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, iar potrivit art. 15 alin. (2) din Constituția României, legea dispune doar pentru viitor.

Sentința a rămas irevocabilă prin neatacare. Întrucât bunurile au intrat în patrimoniul SC T.A. SA cu titlul de proprietate, nu poate fi primită critica pârâtei, conform căreia, reclamanta nu ar deține niciun titlu de proprietate. Critica finală a deciziei atacate o constituie faptul că, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, hotărârea judecătorească nu constituie titlu de întabulare. Or, potrivit art. 20 al actului normativ menționat, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil, se vor înscrie în cartea funciara, pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil. Hotărârea judecătorească, definitivă și irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative, va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor.

Modificarea conținutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar, se înscrie (art. 21), dacă legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea și stingerea drepturilor reale. Aceste dispoziții legale, referitoare la actul prin care s-a constituit sau transmis, în mod valabil dreptul, nu trebuie înțelese în sensul că, hotărârea judecătorească ce ar putea sta la baza întabulării dreptului de proprietate, ar putea fi strict o hotărâre constitutivă de drepturi, ce creează o situație juridică nouă între părți, câtă vreme, în speță, reclamanta a înțeles să cheme în contradictoriu pârâții pentru opozabilitatea dreptului de proprietate. Reținând că reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului, instanța a apreciat, în mod just, că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 7/1996, pentru a se putea proceda la întabularea dreptului de proprietate.

Așa fiind, criticile formulate nu își găsesc aplicabilitatea în speță, astfel că recursul pârâtei va fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC C.A.E.K.F. împotriva deciziei civile nr. 327/A din 09 decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2011.