ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 540/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința nr. 910 din 3 noiembrie 2011, Tribunalul Cluj, secția I civilă, a admis în parte acțiunea precizată, extinsă și restrânsă, formulată de reclamanta SC L.R. SRL împotriva pârâților A.I. și Al.E., N.Ș., N.E., P.l., P.A., T.C., T.G., I.M., V.I., B.I., T.S., R.R., S.l., S.E.I., K.S., K.G., Ș.l.S. Ș.M., S.A., S.G. T.M., M.M.E.l., M.M., Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, in calitate de continuator al C.A.P. Înfrățirea, H.C., O.D.E., O.D.M., SC B.E. SRL, SC G.P. SRL și SC N.Co. SA și, în consecință: - a anulat ca netimbrată cererea de intervenție formulată de SC N.C. SA.; - a respins cererile având ca obiect dezmembrarea parcelei și constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra parcelei.

- a dispus înscrierea dezmembrării parcelei înscrisă în C.F. Cluj în 3 parcele, una prevăzută în suprafață de 140 mp, care s-a transcris în C.F. Cluj în favoarea intervenientei SC N.C. SA, alta prevăzută în suprafață de 1.100 mp și alta prevăzută în suprafață de 940 mp, ultimele două înscriindu-se în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari; - a dispus dezmembrarea parcelei în 3 parcele noi, prima prevăzută, teren în suprafață de 320 mp, a doua prevăzută, teren în suprafață de 442 mp și cea de-a treia prevăzută, teren în suprafață de 178 mp. Primele două parcele înscriindu-se în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari, iar parcela, împreună cu parcela, în suprafață de 1.100 mp într-o carte funciară nouă, în favoarea reclamantei; - a respins cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra parcelei.; - a dispus rectificarea dezmembrării și transcrierii operate în C.F.

Cluj prin încheierea C.F. din 14 ianuarie 2004 și încheierea din 22 februarie 2006 cu privire la parcela.; - a dispus restabilirea situației anterioare acestei dezmembrări și transcrieri și sistarea C.F. N Cluj pentru lipsă de imobil, la tei și a celor în care s-a transcris ulterior acest imobil; - a dispus înscrierea dezmembrării parcelei, înscrisă în C.F. în 3 parcele, una prev. în suprafață de 140 mp, care s-a transcris în C.F.Cluj în favoarea intervenientei SC N.C.

SA, alta prevăzută în suprafață de 10.37 mp și alta prevăzută cu suprafață de 1.792 mp, ultimele două înscriindu-se în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari; - a dispus dezmembrarea parcelei în 3 parcele noi, prima prevăzută cu teren în suprafață de 548 mp, a doua prev. cu teren în suprafață de 179 mp și cea de-a treia prev. cu teren in suprafață de 517 mp . Primele două parcele au fost înscrise în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari, iar parcela în suprafață de 1.037 mp înscrise într-o C.F. nouă, în favoarea reclamantei; - a respins cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra parcelei.; - a dispus rectificarea dezmembrării operată în C.F.

Cluj prin încheierea C.F. din 4 ianuarie 2004 și din 22 februarie 2006 cu privire la parcelă, restabilirea situației anterioare acestei dezmembrări și sistarea C.F. Cluj pentru lipsă de imobil, la fel și a celor în care s-a transcris ulterior acest imobil; - a dispus înscrierea dezmembrării parcelei înscrisă în C.F. Cluj în 3 parcele, una prev. cu suprafață de 135 mp, care s-a transcris în C.F. Cluj în favoarea intervenientei SC N.C. SA, alta prev. cu suprafață de 1.104 mp și alta prev. suprafață de 1.182 mp,ultimeie două înscriindu-se în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari; - a dispus dezmembrarea parcelei în 3 parcele noi, prima prev. cu teren în suprafață de 723 mp, a doua prev. cu teren în suprafață de 150 mp.

și cea de-a treia prev. cu teren în suprafață de 309 mp. Primele două parcele se înscriu în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari, iar parcela în suprafață de 1.104 mp se înscriu într-o carte funciară nouă, în favoarea reclamantei; - a respins cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra parcelei.; - a dispus rectificarea dezmembrării operată în C.F. Cluj prin încheierea C.F. din 14 ianuarie 2004 și din 22 februarie 2006 cu privire la, restabilirea situației anterioare acestei dezmembrări și sistarea C.F. Cluj pentru lipsă de imobil, la fel și a celor în care s-a transcris ulterior acest imobil; - a dispus înscrierea dezmembrării parcelei înscrisă în C.F.

Cluj în 3 parcele, una prev. cu suprafață de 135 mp, care s-a transcris în C.F. Cluj în favoarea intervenientei SC N.C. SA, alta prev. cu suprafață de 1.162 mp și alta prev. în suprafață de 1.124 mp, ultimele doua înscriindu-se în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari; - a dispus dezmembrarea parcelei în 3 parcele noi, prima prev. cu suprafață de 686 mp, a doua prev. cu suprafață de 158 mp și cea de-a treia prev. teren în suprafață de 280 mp. Primele două parcele se înscriu în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari, iar parcela în suprafață de 1.162 mp se înscriu într-o carte funciară nouă, in favoarea reclamantei; - a respins cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra parcelei.

- a dispus rectificarea dezmembrării operată în C.F. Cluj prin încheierea C.F. din 12 iunie 2001 cu privire Ia parcelă, restabilirea situației anterioare acestei dezmembrări și sistarea C.F. Cluj pentru lipsă de imobil, ia fel și a celor în care s-a transcris ulterior acest imobil; - a dispus înscrierea dezmembrării parcelei înscrisă în C.F. Cluj în 3 parcele, una prev. cu suprafața de 110 mp, care s-a transcris în C.F. Cluj în favoarea intervenientei SC N.C. SA, alta prev. cu suprafață de 958 mp, și alta prev. cu suprafața de 832 mp, ultimele două înscriindu-se în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari; - a dispus dezmembrarea parcelei în suprafață de 147 mp și cea de-a treia prev. cu teren în suprafață de 208 mp.

Primele două parcele se înscriu în aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari, iar parcela, împreună cu parcela în suprafață de 958 mp se înscriu într-o carte funciară nouă, în favoarea reclamantei; - a respins cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra parcelei.; - a dispus notarea dezmembrării parcelei înscrisă în C.F. Cluj, în una în suprafață de 110 mp, ce s-a înscris în C.F. în favoarea intervenientei SC N.C. SA, și altele două prev. în suprafață de 1.506 mp și în suprafață de 1.263 mp, care se reînscriu în C.F.

în favoarea acelorași proprietari; - a dispus dezmembrarea parcelei în 3 parcele noi, prima prev, cu teren în suprafață de 1.025 mp, a doua prev. cu teren în suprafață de 186 mp și cea de-a treia prev. cu teren în suprafață de 50 mp; - a dispus dezmembrarea parcelei în suprafață de 1.506 mp în două parcele noi, prima prev. cu teren în suprafață de 630 mp și alta prev. cu teren în suprafață de 876 mp. Parcelele s-au retrascris în C.F. în favoarea vechilor proprietari iar parcelele în C.F. nouă în favoarea reclamantei; - a respins cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra parcelei.; - a respins cererea având ca obiect rectificarea suprafeței parcelei în C.F.

Cluj, dezmembrarea acestei parcele și constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra parcelei.; - a respins cererea având ca obiect rectificarea de ia suprafața de 3.827 mp la suprafața de 3.607 mp, respectiv prin scăderea suprafeței de 220 mp aferentă, transcrisă în C.F. în favoarea intervenientei SC N.C. SA; - a respins cererea având ca obiect notarea în C.F. Cluj-Napoca a parcelei, rectificarea suprafeței imobilului înscris în C.F. Cluj, constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra parcelei.; - a respins cererea având ca obiect dezmembrarea imobilului înscris în C.F. Cluj-Napoca, prev. și constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra parcelelor.; - a respins cererea având ca obiect rectificarea C.F.

Cluj cu privire la parcelă, dezmembrarea parcelei, constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune cu privire la parcelel.; - a dispus rectificarea operațiunilor efectuate în C.F. Cluj cu privire la parcelă din C.F. în care au fost transcrise ulterior porțiuni din această parcelă, începând cu încheierea din 15 decembrie 1997, prin care s-a dispus întabularea pârâtei P.A. asupra întregii parcele în suprafață de 3.377 mp, apoi dezmembrarea efectuată în anul 2004 și transcrierea parcelei în alte cărți funciare, care se sistează pentru lipsă de imobil; - a dispus restabilirea situației anterioare acestor operațiuni în C.F.; - a dispus dezmembrarea parcelei în suprafață de 100 mp, care s-a transcris în C.F.

Cluj-Napoca în favoarea intervenientei, în parcela cu suprafața de 2.374 mp și cu suprafața de 903 mp, ultimele două parcele înscriindu-se in aceeași carte funciară, în favoarea vechilor proprietari; - a dispus dezmembrarea parcelei teren ocupat de albia râului Someș, cu suprafața de 633 mp și parcela cu suprafața de 270 mp; - a dispus dezmembrarea parcelei, teren cu construcții în suprafață de 1.335 mp, parcela cu suprafața de 970 mp și parcela cu suprafața de 69 mp, care se reînscriu în aceeași C.F. în favoarea pârâtei P.A.; - a dispus înscrierea parcelei cu suprafața de 970 mp în C.F. nou în favoarea pârâtei SC G.P. SRL ; - a dispus înscrierea parcelelor înscrise în C.F., nouă, asupra cărora se înscrie dreptul de proprietate în favoarea pârâtei P.A.

în cotă și reclamantei SC L.R. SRL în cotă de 532,63/2407 mp; - a dispus sistarea stării de indiviziune asupra parcelelor, atribuind parcela cu teren în suprafață de 1.355 mp, teren în albia Someșului în suprafață de 633 mp pârâtei P.A. și parcelele în suprafață de 270 mp și parcela cu teren în suprafață de 69 mp reclamantei; - a dispus întabularea în C.F. a dreptului de proprietate ai reclamantei și pârâtei P.A. asupra loturilor atribuite în exclusivitate; - a obligat pe intervenienta SC N.C. SA să plătească reclamantei suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța acesta sentință, tribunalul, în baza probelor administrate (extrase de carte funciară, raportul de expertiză administrat în cauză), a reținut că acțiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă este întemeiată pe dispozițiile Codului civil român, reclamanta susținând că posesia asupra terenurilor, cu privire la care pretinde împlinirea uzucapiunii, a început în anii 1990, când în Transilvania erau in vigoare dispozițiile Decretului Lege nr. 115/1038.

Prin decizia 86/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că în regiunile țării supuse Decretului Lege nr. 115/1938, prescripțiile achizitive începute după intrarea in vigoarea a dispozițiilor acestui act normativ, sunt supuse condițiilor și termenelor prevăzute de art. 27 și 28 din decretul sus-mențlonat S-a reținut că reclamanta nu a dovedit îndeplinirea cerințelor art. 27 și 28 din Decretul Lege nr. 115/1938 nici în ceea ce privește prescripția tabulară pentru că dreptul acesteia asupra porțiunilor de teren pentru care pretinde uzucapiunea nu este intabulat în C.F.

și nici în ceea ce privește uzucapiunea extratabulară, întrucât cei mai mulți dintre proprietarii tabulari ai terenurilor sunt în viață, aceștia fiind citați la domiciliile actuale, s-au prezentat în instanță și au formulat apărări, iar pentru cei citați prin publicitate, nu s-a tăcut dovada decesului . Din acest considerent, tribunalul a respins cererile reclamantei având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. Întrucât reclamanta a solicitat dezmembrarea parcelelor, în considerarea petitelor de uzucapiune, pentru a asigura înscrierea în C.F. a dreptului său de proprietate, tribunalul, având in vedere că cererile în uzucapiune sunt neîntemeiate, a reținut că reclamanta nu justifică interes și implicit calitate procesuală activă în formularea acestor operațiuni de carte funciară.

În schimb, tribunalul a apreciat ca întemeiate cererile reclamantei pentru efectuarea operațiunilor de carte funciară menite să rectifice înscrierile din cărțile funciare și să corecteze dubla evidențiere scriptică a unora dintre parcele atât în proprietatea reclamantei cât și a intervenientei, astfel cum au fost propuse de expert M.M.T. S-a reținut că dintre aceste operațiuni, reclamanta nu justifică interes și calitate procesuală activă pentru acele parcele vizate de cererile având ca obiect uzucapiunea.

În ceea ce privește petitul privind sistarea stării de indiviziune asupra parcele, coproprietate tabulară a reclamantei și a pârâtei P.A., tribunalul, având în vedere că, potrivit art. 728 C. civ., nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, a dispus sistarea indiviziunii în varianta propusă de expert M.M.T., prin care s-a atribuit reclamantei suprafața de teren aflată în incinta sa, împrejmuită și clar delimitată, adică ceea ce părțile au avut reprezentarea că face obiectul tranzacției, astfel cum rezultă din antecontractui de vânzare-cumpărare aflat la fila 18 în Dosarul nr. 4463/1285/2006. Reclamanta a solicitat ca diferența de teren rămasă până la concurența suprafeței reprezentând echivalentul cotei sale din imobilul cumpărat, sa-i fie atribuită în parcela, însă, față de împrejurările reținute mai sus, tribunalul a considerat că pretenția sa este neîntemeiată.

Împotriva sentinței tribunalului, au declarat apel reclamanta și pârâtul Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca. Prin Decizia nr. 45/A din 27 iunie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a respins apelul declarat de pârât, a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat în parte sentința tribunalului în sensul că a luat act de renunțarea reclamantei Ia capetele de cerere vizând dezmembrarea și înscrierile referitoare la parcel (pag. 25 și 26 din sentință), a menținut dispozițiile privind respingerea constatării dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune cu privire la porțiuni din aceste parcele și a dispus dezlipirea parcelei în suprafață de 633 mp în două parcele cu nr. top noi, conform suplimentului la raportul de expertiză întocmit în apei de expert M.M., parcela cu nr. top nou teren sub albie de Someș în suprafață de 461,5 mp atribuită pârâtei P.A.

și parcela, teren sub albie de Someș în suprafață de 171,5 mp atribuită reclamantei. A menținut restul dispozițiilor din sentință. În ceea ce privește apelul pârâtului, instanța de apel a reținut că acesta încearcă o extindere a cadrului procesual în apel, solicitând înscrierea, în favoarea sa, a suprafeței de teren cu privire, la care cererea reclamantei a fost respinsă, încălcând, astfel, dispozițiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ. Referitor la criticîle privind modul de soluționare a capetelor de cerere vizând constatarea dreptului de proprietate al reclamantei cu titlu de uzucapiune asupra unor porțiuni de teren, instanța de apel a reținut că acestea nu prezintă interes pentru pârât în condițiile în care aceste capete de cerere au fost respinse de prima instanță.

Cu privire la constituirea servitutii locului înfundat, instanța de apel a constatat că pârâtul nu a indicat, față de multitudinea parcelelor cu privire la care a dispus prima instanță, care dintre acestea ar fi rămas loc înfundat, iar din cuprinsul raportului de expertiză nu rezultă vreo astfel de împrejurare.

În ceea ce privește apelul reclamantei, pentru a nu se pune problema înrăutățirii situației sale în propria cale de atac, pentru că, în realitate, prima instanță a dispus rectificarea suprafeței și dezlipirea parcelelor cu privire la care s-a solicitat constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune, deși capătul de cerere privind uzucapiunea, de care depindea soluționarea celorlalte, a fost respins, reclamanta neavând, astfel, interes să mai solicite rectificarea suprafeței și dezlipirea pentru că nu-și mai poate înscrie dreptul asupra parcelelor respective în cartea funciară, instanța de apel a luat act de cererea reclamantei de renunțare la judecată asupra acestor capete de cerere. În ceea ce privește partajul parcelei, în suprafață de 633 mp, având în vedere că prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing.

expert M.M.T., însușit de prima instanță, această parcelă i-a fost atribuită în exclusivitate pârâtei P.A., fără a se ține, însă, cont de cota ei de proprietate din imobil și, corespunzător, de cota reclamantei din acesta, instanța de apel a reținut că se impune și partajarea acestei parcele. În acest sens, după ce a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, a admis apelul reclamantei și a schimbat sentința tribunalului în sensul partajării și a acestei parcele astfel: parcela în suprafață de 461,5 mp urmând să-i fie atribuită pârâtei, iar parcela în suprafață de 171,5 mp reclamantei, ținându-se cont de cotele de proprietate ale celor două părți din parcelă. Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel a declarat recurs pârâtul Statul Român, prin Consiliul local al municipiului Cluj Napoca, Printr- un prim motiv de recurs, recursul pârât critică decizia recurată în sensul prevederilor art. 304 pct. 5 C. proc.

civ., susținând că în mod greșit a fost împrocesat Statul Român, prin Consiliul local Cluj Napoca întrucât acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză. Au fost invocate în acest sens dispozițiile Decretului nr. 31/1954, menționându-se că doar unitățile administrativ-teritoriale care dețin bunurile în patrimoniu pot figura ca părți în proces. Prin cel de al doilea motiv de recurs, recurentul pârât reproșează instanței de apel că nu a clarificat situația juridică a terenului în suprafață de 5.061 mp care aparține Statului Român, chiar dacă în cadrul tabelului parcelar prezentat de expert acesta nu este evidențiat astfel. Referindu-se la aceeași suprafață de teren, recurentul pârât susține că în mod greșit a reținut că nu a indicat fata de „multitudinea parcelelor cu privire la care a dispus prima instanța, care dintre acestea ar fi rămas loc înfundat". Susține că în cuprinsul raportului de expertiza întocmit de către expert M.M.T.

apare identificată parcela de 5.061 mp. formată din următoarele numere topografice: - 1.955 mp, - 442 mp, - 179 mp, - 150 mp, - 158 mp, - 147 mp, - 186 mp, - 550 mp, - 437 mp, - 210 mp, și 436 mp. Precizează că parcelele indicate mai sus nu au drum de acces, iar expertul nu menționează dacă acestea reprezintă sau nu teren înfundat, respectiv daca este necesar a se institui o servitute de trecere sau daca exista acces liber ia acestea. Recurentul pârât solicită casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei la aceeași instanță, spre rejudecare, în vederea efectuării unui supliment la raportul de expertiza care să clarifice aspectele evidențiate mai sus. Prin întâmpinarea formulata în cauză, intimata reclamantă a invocat excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor formulate în dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc.

civ., care a fost pusă în discuție la termenul din 14 februarie 2014. Examinând cu prioritate excepția nulității recursului, Înalta Curte apreciază că nu este fondată, în condițiile în care, din dezvoltarea motivelor de recurs, rezultă că este posibilă încadrarea acestora în cazurile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Așadar, în cauză nu operează sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ. pentru ipoteza imposibilității unei asemenea încadrări juridice, în conformitate cu alin. (3) al aceleiași norme. În consecință, excepția nulității va fi respinsă ca neîntemeiată.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a actelor dosarului, înalta Curte constată următoarele: În ceea ce privește primul motiv de recurs care vizează excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului în cauză, Înalta Curte constată că nu este fondată față de conținutul extinderii și precizării de acțiune din 4 iunie 2001, fila 317 din Dosarul nr. 4463/1285/2006 al Tribunalului Comercial Cluj și de C.F. în care, la parcela, este înscrisă Statului Român, prin Consiliul Local ai municipiului Cluj Napoca. Ca atare, Statul Român, prin Consiliul Local Cluj Napoca, în mod legal a fost chemat în judecată în calitate de pârât întrucât figurează înscris în cartea funciară, justifieându-se calitatea procesuală pasivă a acestuia.

Nefondat este și motivul doi de recurs, cu cele două critici. Astfel, dispozițiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ., prevăd că în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata si nici nu se pot tace alte cereri noi. Textul citat, care acorda etect devolutiv apelului, exprimat în regula tantum devolutum quantum judicatum, consacră ideea că efectele apelului nu se pot răsfrânge decât numai asupra ceea ce s-a judecat de către prima instanța. Regula este că instanța de apel realizează numai un control judiciar asupra hotărârii atacate, control ce nu poate avea în vedere alte pretenții sau elemente care nu au format obiectul primei judecăți, deoarece, În caz contrar, s-ar încălca în mod grav principiul dublului grad de jurisdicție.

De aceea, soluția instanței de apel în sensul că prin solicitarea iacută, pârâtul urmărește înscrierea în favoarea sa, a unei suprafețe de teren cu privire la care cererea reclamantei a fost respinsă, ceea ce înseamnă o încercare de extindere a cadrului procesual, este conformă principiului consacrat de art. 294 alin. (1) C. proc. civ. Tot nefondată este și critica referitoare la neevidențierea în cadrul raportului de expertiză a caracterului de loc înfundat a unor terenuri indicate de către recurentul pârât ca făcând parte din parcela de 5.061 mp. Astfel, instanța de apel, constând că pârâtul nu a indicat care dinte multitudinea de parcelele cu privire la care a dispus prima instanță ar constitui loc înfundat, a reținut că din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză nu rezultă împrejurarea invocată de pârât.

Or, situația de fapt stabilită, rezultată din dovezile administrate, nu mai poate fi reapreciată în calea de atac a recursului deoarece, în condițiile art. 304 C. proc. civ., recursul poate fi exercitat numai pentru motive ce țin de legalitatea hotărârii supuse controlului judiciar Dispozițiile art. 304 pct. 11 C. proc. civ., care permiteau instanței de recurs să cenzureze modul in care instanța de apel a interpretat probatoriul administrat in cauză, au fost în mod expres abrogate prin art. 1 pct. 1/12 din O.U.G. nr. 138/2000. Prin urmare, înalta Curte poate verifica numai modul în care, la situația de fapt stabilită, instanța de apel a aplicat și interpretat dispozițiile legale incidente. Din perspectiva celor reținute mai sus, susținerile recurentului reclamant sunt nefondate, decizia instanței de apel, fiind legală și temeinică.

În consecință, recursul urmează să fie respins în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Respinge excepția nulității recursului. Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Statui Român, prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva Deciziei nr. 45/A din 27 iunie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 februarie 2014.