ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 770/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 770/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1408 din 9 octombrie 2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins, ca nefondată, cererea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC B. SA, și a obligat-o pe reclamantă la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 25.717,72 RON, reprezentând onorariu de avocat și onorariu de expertiză.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a III-a civilă, la data de 29 noiembrie 2011, sub nr. x/2011, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC B. SA, solicitând instanței să constate nulitatea parțială a actului de dezmembrare autentificat sub nr. 2317/29 decembrie 2008 de B.N.P. C. și D. în ceea ce privește nr. cadastral x pentru suprafața de 76 m
2
, identificată ca Lotul nr. x, conform expertizei extrajudiciare întocmite de expert E., nr. cadastral x, identificat cu o suprafață totală de 334 m
2
, nr. cadastral nr. 1338/9/2 format din teren în suprafață de 562,94 m
2
și nr. cadastral x format din teren în suprafață de 128,49 m
2
; nulitatea totală a numărului cadastral 1338/9/5 în suprafață de 334 m
2
înscris în CF nr. x; radierea numărului cadastral 1338/9/5 înscris în CF nr. x; rectificarea CF nr. x, nr. 53869, nr. 12628 și nr. 35942, în sensul îndreptării și corectării documentațiilor aferente numerelor cadastrale 1338/9/2, 1338/9/7, 1338/9/6, 1338/2 și 7733, astfel încât documentațiile cadastrale să fie în concordanță cu situația juridică reală conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 15 iunie 1999 și limitelor de proprietate ale terenului, materializate în împrejmuirile existente și cu respectarea limitei de hotar situată la 12 m, paralelă cu str. x.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că a cumpărat de la SC B. SA terenul în suprafață de 10.923 m
2
situat în București, Calea 13 septembrie nr. 164, conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3721 din 15 iunie 1999, compus din trei parcele: 10.536 m
2
- suprafață exclusivă - și cota parte din două suprafețe aflate în indiviziune, 42 m
2
și 345 m
2
, respectiv suprafața de 387 m
2
, astfel că, la data de 9 mai 2005, prin încheierea nr. 7297, dreptul de proprietate a fost intabulat în cartea funciară nr. x cu nr. cadastral x.
A arătat reclamanta că, în anul 2004, SC B. SA a vândut către SC F. SA terenul în suprafață de 18.268,93 m
2
aflat în vecinătatea proprietății reclamantei, iar, potrivit Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 467 din 22 noiembrie 2005, terenul a fost vândut pârâtei SC B. SA și intabulat prin Încheierea nr. 19364 din 7 decembrie 2005 în cartea funciară nr. x cu nr. cadastral x.
La data de 27 iulie 2006, între SC B. SA, SC F. SA și pârâta SC B. SA s-a încheiat o convenție autentificată sub nr. x, prin care au fost recunoscute toate limitele de proprietate, inclusiv limita de hotar de 12 m paralelă cu str. x.
La data de 29 decembrie 2008, pârâta a întocmit actul de dezmembrare autentificat sub nr. 2317 la B.N.P. C. și D. prin care a dezmembrat terenul în suprafață de 18.268,93 m
2
ce fusese anterior rectificat în nr. cadastral x, fără a exista documentație cadastrală.
Terenul a fost dezmembrat în cinci loturi, astfel cum se menționează în act, respectiv 1338/9/1-2904 m
2
, 1338/9/2-562,94 m
2
, 1338/9/7-128 m
2
, 1338/9/5-334 m
2
și 1338/9/6-14.813 m
2
.
Or, din însumarea suprafețelor celor cinci loturi se obține o suprafață totală de 18.741,94 m
2
care depășește suprafața imobilului dezmembrat cu 473,01 mp.
S-a arătat că pârâta a dezmembrat terenul aflat în proprietatea exclusivă a reclamantei, respectiv lotul x, în suprafață de 334 m
2
, ce apare cu nr. cadastral x, și lotul x în suprafață de 76 m
2
, ce figurează ca parte a lotului cu nr. cadastral x.
Prin urmare, în suprafața de teren care a făcut obiectul dezmembrării au fost incluse și cele două loturi aflate în coproprietate, respectiv 662,94 m
2
și 128,49 m
2
la care se schimbă categoria de folosință din "Transport" în "Curți Construcții", lotul de 334 m
2
cu număr cadastral x și lotul de 128 m
2
cu număr cadastral x suprapunându-se peste singura cale de acces a reclamantei.
La baza operațiunii de dezmembrare au stat două documentații cadastrale nr. 493649 din 4 decembrie 2008 și nr. 514351 din 23 decembrie 2008, care nu au respectat limita de hotar de 12 m paralelă cu str. x și prin care au fost schimbate succesiv numerele cadastrale.
A mai arătat reclamanta că a contestat încheierea OCPI nr. 121020 din 3 februarie 2009, contestația făcând obiectul Dosarului nr. x/2009, aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București.
A susținut că suprapunerea terenurilor a fost generată de împrejurarea că pârâta a cumpărat de la SC Vulcan SA, prin Contractele de vânzare-cumpărare nr. 6756 din 11 decembrie 1998 și nr. 99 din 12 ianuarie 1999, două suprafețe de teren în vecinătatea terenurilor aflate în proprietatea sa, respectiv 12.396 m
2
și 1010 m
2
, iar prin Încheierea de rectificare nr. 854 din 9 februarie 2001, autentificată la B.N.P. G., a fost majorată suprafața de teren de la 12.396 m
2
la 12.936 m
2
.
În opinia reclamantei, prin încheierea actului de dezmembrare au fost nesocotite limitele libertății actelor juridice, ordinea publică și bunele moravuri, producându-se frauda la lege prin încălcarea dreptului de proprietate ocrotit de Constituție.
Astfel, prin acte de dispoziție cu privire la imobile aflate în proprietatea exclusivă a reclamantei și terenuri aflate în coproprietate, pârâta a încălcat regula unanimității ce caracterizează proprietatea comună, precum și prevederile 475 C. civ.
A mai arătat reclamanta că se impune rectificarea documentațiilor cadastrale aferente cărților funciare nr. x, nr. 53869 și nr. 12628, care nu sunt în concordanță cu situația juridică reală și cuprind erori ale punctelor de coordonate Stero 1970 ca urmare a constatării nulității parțiale a actului de dezmembrare, fiind aplicabile dispozițiile art. 907 și 908 alin. (1) pct. 4 C. civ.
Față de aspectele învederate, s-a solicitat, în principal, constatarea nulității parțiale a actului de dezmembrare, iar, în subsidiar, rectificarea cărților funciare, conform principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 475, art. 480, art. 482, art. 948, art. 953, art. 954, art. 960, art. 961, art. 966 și art. 968 din C. civ. de la 1864, art. 25 și art. 49 din Legea nr. 7/1996, Ordinul nr. 634/2006, Ordinul nr. 633/2006, art. 907 și art. 908 din Noul C. civ. și Constituția României.
La data de 30 noiembrie 2011, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, sub nr. x/2011, cererea de chemare în judecată formulată de SC B. SA având un conținut identic cu cel ale cererii aflate pe rolul Tribunalului București; prin Încheierea nr. 32 din 16 februarie 2012, a fost admisă excepția litispendenței, dosarul fiind înaintat pentru reunire la Dosarul nr. x/2001 al Tribunalului București.
Pârâta SC B. SA a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile insuficientei timbrări a cererii, puterii de lucru judecat, inadmisibilității cererii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile a concilierii directe, prescripției dreptului la acțiune și inadmisibilității capătului de cerere privind anularea actului de dezmembrare.
Pe fond cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pe baza probatoriului administrat, tribunalul a reținut că, prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3721 din 15 iunie 1999 la B.N.P. H., reclamanta SC A. SRL a cumpărat de la SC Vulcan SA activul denumit "Depozit Dealul Spirii" compus din clădiri și construcții în suprafață totală de 114 m
2
, respectiv 662 m
2
și teren aferent în suprafață de 10.923 m
2
situat în Calea 13 septembrie, nr. 164, București, având ca vecinătăți la nord - str. x și SC B. SA, la sud - I. și SC J. SA, la vest - SC K. SA și la est - SC L. SRL
Potrivit Autorizației de construire nr. x din 23 ianuarie 2002, reclamanta a executat pe terenul din Calea x (Calea 13 septembrie) nr. 164, București lucrări de construire constând în: hală pentru depozitare, magazin, birouri și împrejmuire proprietate.
La data de 30 mai 2005, reclamanta a solicitat înscrierea imobilului în cartea funciară fiind emisă încheierea nr. 7297 a OCPI sector 5 București, în temeiul căreia a fost acordat numărul cadastral x.
Conform contractului de vânzare - cumpărare încheiat la data de 23 decembrie 2004 la B.N.P. M., Vulcan SA a vândut către F. SA corpul de proprietate situat în București, Calea 13 septembrie nr. 164C, în suprafață de 18.268,93 m
2
, precum și construcțiile C6, C8, C9 și C10 cu număr cadastral x.
La data de 22 noiembrie 2005, F. SA a vândut pârâtei SC B. SA corpul de proprietate situat în București, Calea 13 septembrie nr. 164C, în suprafață de 18.268,93 m
2
, precum și construcțiile C6, C8, C9 și C10 cu număr cadastral x, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 467 la B. N. P. N..
La data de 27 iulie 2006, între Vulcan SA, F. SA și pârâta B. SA s-a încheiat convenția autentificată sub nr. x la B.N.P. N. din care rezultă, ținând seama de contractele de vânzare-cumpărare ratificate anterior, inclusiv cel prin care reclamanta a cumpărat de la Vulcan SA, că terenul în suprafață de 128,49 m
2
- poziția 12 din fișa corpului de proprietate - și terenul în suprafață de 562,94 m
2
- poziția 13 din fișa corpului de proprietate - care sunt deținute de reclamantă și pârâtă în cote indivize și egale și fac parte din suprafața corpului de proprietate cu nr. cadastral x.
Prin urmare, părțile au recunoscut că 1/2 din teren, respectiv suprafața de 345,71 m
2
, se află în proprietatea pârâtei și face parte din terenul cumpărat inițial prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 467/22 noiembrie 2005, iar cealaltă jumătate, în suprafață de 345,71 m
2
, aparține reclamantei.
S-a reținut că OCPI - Serviciul cadastru a comunicat Serviciului de publicitate imobiliară sector 5 București, prin adresa nr. x/3 februarie 2009, că, din cauza unor erori apărute în evidențele cadastrale, s-a procedat la rectificarea numărului cadastral 1338 în 1338/9, fără a exista o documentație cadastrală.
În acest sens, au fost atribuite numere cadastrale noi, și anume 1338/9/1 lot x pentru un teren în suprafață de 2904 m
2
fără suprapunere, 1338/9/2, lot x teren deținut în indiviziune cu SC A. SRL, 1338/9/3 lot de suprapunere cu SC A. SRL în suprafață de 26 m
2
- suprapunere cu numărul cadastral x, 1338/9/4 teren deținut în indiviziune cu SC A. SRL, în suprafață de 102 m
2
, suprapunere cu numărul cadastral x, 1338/9/5 și lot x de suprapunere cu SC A. SRL în suprafață de 334 m
2
- suprapunere cu numărul cadastral x.
Prin Actul de dezmembrare autentificat sub nr. 2317 din 29 decembrie 2008 la B.N.P. D., a fost dezmembrat imobilul compus din terenul în suprafață de 18.268,93 m
2
și construcțiile amplasate pe acesta, identificat cu număr cadastral x, în 3 loturi, respectiv: lotul nr. x în suprafață de 2904 m
2
identificat cu număr cadastral x, lotul nr. x în suprafață de 334 m
2
identificat cu număr cadastral x și lotul nr. x în suprafață de 14.813 m
2
și construcții, identificat cu număr cadastral x.
În ceea ce privește lotul nr. x în suprafață de 563 m
2
(conform măsurătorilor cadastrale) și 562,94 m
2
(conform actelor de proprietate identificat cu număr cadastral x) și lotul nr. x în suprafață de 128 m
2
(conform măsurătorilor cadastrale) și 128.49 m
2
(conform actelor de proprietate identificat cu număr cadastral x) s-a menționat că sunt deținute, în cote indivize egale, de reclamantă și pârâtă.
Reclamanta a solicitat constatarea nulității parțiale a acestui act de dezmembrare în ceea ce privește suprafața de teren de 76 m
2
, care face parte din terenul în suprafață de 14.813 m
2
, a numărului cadastral 1338/9/5, identificat cu o suprafață totală de 334 m
2
nr. cadastral nr. 1338/9/2 format din teren de 562,94 m
2
și nr. cadastral x format din teren în suprafață de 128,49 m
2
; nulitatea totală a numărului cadastral 1338/9/5 în suprafață de 334 m
2
, înscris în CF nr. x și radierea numărului cadastral 1338/9/5, înscris în CF nr. x.
Prin Sentința civilă nr. 7145 din 28 octombrie 2010, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, a fost admisă, în parte, cererea formulată de reclamanta SC A. SRL și a fost anulată Încheierea nr. 121020 din 3 februarie 2009, emisă de Biroul de Carte Funciară a sectorului 5 București, prin care se dispusese notarea în CFN 36656 asupra imobilelor cu nr. cadastral x și 1338/9/7, proprietatea pârâtei SC B. SA, a Adresei nr. x din 3 februarie 2009 emisă de Serviciul Cadastru OCPI București cu privire la atribuirea numerelor cadastrale loturilor 1 - 6, iar, în ceea ce privește loturile 3+4 și 5, s-a menționat suprapunerea cu proprietatea reclamantei pe o suprafață de 128 m
2
, respectiv 334 m
2
; în ceea ce privește lotul x, în suprafață de 563 m
2
, s-a menționat că este teren deținut în indiviziune cu SC A. SRL
Prin Decizia civilă nr. 2280 din 13 decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost admis recursul și desființată sentința numai în ceea ce privește capătul de cerere privind anularea documentației cadastrale a SC B. SA.
La pronunțarea acestei decizii s-a reținut, în ceea ce privește anularea Încheierii nr. 121020 din 3 februarie 2009, emisă de Biroul de Carte Funciară a sectorului 5 București, că sunt incidente dispozițiile art. 27 din Ordinul 634/2006, în forma în vigoare la data emiterii încheierii, care nu permitea, în cazul constatării unor suprapuneri, notarea suprapunerii, ci o altă procedură finalizată prin remedierea erorilor urmată de înscriere sau, în lipsa acordului, de respingere a documentației.
Potrivit raportului de expertiză întocmit de comisia de experți O., P. și Q., ținând seama de actul de proprietate al pârâtei și de Actul de dezmembrare nr. 2137 din 29 decembrie 2008 a cărui nulitate parțială s-a solicitat, pârâta deține un plus de teren de 127 m
2
, existând suprapuneri între proprietățile exclusive ale părților și cele deținute în indiviziune, respectiv pentru suprafața de 28 m
2
ce reprezintă parcela xT în indiviziune cu reclamanta, pentru suprafața de 334 m
2
, suprapunere cu IE 226405 proprietatea pârâtei, și pentru suprafața de 84 m
2
, suprapunere cu IE 226646 proprietatea pârâtei.
Ca urmare a Actului ulterior de dezmembrare nr. 612 din 10 mai 2012, comisia de experți a constatat că o suprafață de 17 m
2
denumită S4 se suprapune cu IE 226675 proprietatea pârâtei, iar, în ceea ce privește terenul aflat în proprietatea reclamantei, referitor la parcela xT în suprafață de 127 m
2
în indiviziune, aceasta are suprafața de 84 m
2
față de situația din teren; parcela xT aflată în indiviziune are suprafața de 669 m
2
în loc de 774 m
2
, conform actelor de proprietate.
Concluzionând, comisia de experți a constatat că terenul aflat în proprietatea reclamantei este conform actelor de proprietate de 11.310 m
2
, iar în fapt este de 11.332 m
2
.
Ca urmare a vânzărilor succesive efectuate de SC Vulcan SA, s-a constatat că există o suprapunere pentru o suprafață de teren de 17 m
2
între proprietățile părților și că reclamanta a respectat parțial, la momentul intabulării cadastrale și la momentul actualizării, planul anexă la Contractul de vânzare-cumpărare nr. 3721 din 15 iunie 1999.
A mai reținut prima instanță că nulitatea unui act juridic (respectiv a Actului de dezmembrare nr. 2137 din 29 decembrie 2008) este sancțiunea care intervine atunci când nu se respectă, la încheierea actului, condițiile de validitate edictate pentru încheierea sa valabilă.
Față de data încheierii Actului de dezmembrare nr. 2137 din 29 decembrie 2008, tribunalul a apreciat că în cauză este aplicabil C. civ. de la 1864, care consacră principiul libertății actelor juridice civile prin art. 5 și art. 969 alin. (1).
A reținut această instanță că limitele principiului libertății actelor juridice civile sunt ordinea publică, adică normele care reglementează ordinea economică, socială și politică, morala sau bunele moravuri și normele imperative civile de la care nu se poate deroga.
Reprezintă cauze de nulitate absolută a actului juridic civil nesocotirea limitelor principiului libertății actelor juridice civile, nevalabilitatea obiectului actului juridic civil, cauza ilicită și frauda la lege, motive de nulitate invocate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.
Prin obiect al unui act juridic civil se înțelege conduita părților stabilită prin acel act, respectiv acțiunile și inacțiunile la care acestea sunt îndreptățite ori pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi valabil; obiectul actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să existe, să fie în circuitul civil, să fie determinat ori determinabil, să fie posibil, licit și moral. Nevalabilitatea obiectului Actului de dezmembrare nr. 2137 din 29 decembrie 2008, temei de drept invocat de reclamantă, înseamnă că obiectul actului juridic civil nu îndeplinește nici una dintre aceste condiții.
Cauza, ca element al actului juridic civil, constă în obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act. Una dintre condițiile de valabilitate ale condiției este aceea menționată în dispozițiile art. 966 și 968 C. civ., respectiv de a fi licită.
Astfel cum a rezultat din înscrisurile depuse la dosarul cauzei ce se coroborează cu răspunsurile părților la interogatoriu și cu concluziile raportului de expertiză tehnică în specialitatea topografie, actul juridic unilateral de voință al pârâtei, respectiv Actul de dezmembrare nr. 2137 din 29 decembrie 2008, nu s-a întocmit prin încălcarea ordinii publice care presupune încălcarea normelor privitoare la ordinea economică, socială și politică sau a bunelor moravuri.
Respectarea ordinii publice presupune respectarea unor reguli imperative edictate de comunitatea în care subiectul actului juridic civil trăiește. Bunele moravuri desemnează totalitatea regulilor de conduită care s-au conturat în conștiința societății și a căror respectare s-a impus cu necesitate, printr-o experiență și practică îndelungată.
Încheierea actului de dezmembrare a cărui nulitate parțială se solicită a fi constatată nu s-a realizat cu încălcarea acestor reguli de conduită care au caracter normativ, efectuarea dezmembrării terenului fiind realizată de pârâtă cu scopul desfășurării activității sale economice, iar nu în scopul încălcării dreptului de proprietate al reclamantei.
Existența unor suprapuneri între proprietățile părților sunt rezultatul măsurătorilor topografice efectuate în timp ca urmare a vânzărilor succesive, astfel cum a rezultat din raportul de expertiză întocmit în cauză, și a nerespectării parțiale a planului anexă la Contractul de vânzare-cumpărare nr. 3721 din 15 iunie 1999, la momentul intabulării cadastrale și la momentul actualizării, aspecte care nu conduc la nulitatea actului de dezmembrare motivat de nerespectarea unor norme imperative.
În ceea ce privește nevalabilitatea obiectului actului juridic, tribunalul a constatat că pârâta, în calitate de proprietară a terenului cumpărat prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 22 noiembrie 2005, era îndreptățită, conform dreptului său de dispoziție, să delimiteze terenul în loturi, obiectul actului era în circuitul civil, determinat ori determinabil, posibil, licit și moral.
Cauza actului juridic nu este ilicită, întrucât obiectivul urmărit de pârâtă la întocmirea acestuia nu a fost acela de a încălca proprietatea pârâtei sau de a determina existența unor suprapuneri, ambele părți susținând că prin conduita celeilalte părți a determinat diminuarea proprietății celeilalte sau îngrădirea unor posibilități de folosire a acestuia. Nu a rezultat din raportul de expertiză topografică și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei că pârâta în mod voit a întocmit actul de dezmembrare pentru a încălca dreptul de proprietate al reclamantei, pentru a se considera că are o cauză ilicită.
Frauda la lege reprezintă acea operațiune prin care, la întocmirea unui act juridic, în scopul eludării unor norme legale imperative, sunt uzitate alte norme legale, prin deturnarea acestora din urmă de la scopul în care au fost edictate de legiuitor. În acest sens, prin fraudarea legii nu este încălcată litera legii de ordine publică, dar este nesocotit spiritul acesteia.
Frauda la lege conține două elemente: un element obiectiv, constând în mijloacele aparent legale care sunt utilizate, și un element subiectiv, constând în intenția de eludare ori de sustragere de la norma legală aplicabilă.
Prin urmare, simpla încălcare a prevederilor legale nu reprezintă fraudă la lege, ci este necesar să se facă dovada faptului că s-a acționat în scopul eludării prevederilor legale, precum și dovada utilizării unui mecanism fraudulos prin care au fost eludate prevederi legale imperative.
Existența unei fraude la lege nu se poate baza pe simple afirmații, ci este necesar să se facă dovada intenției pârâtului de a frauda legea și a procedeului fraudulos prin care au fost eludate prevederi imperative ale legii.
Or, în speță, efectuarea dezmembrării în loturi a terenului s-a realizat pentru desfășurarea activității și scopurilor economice ale pârâtei, iar nu pentru încălcarea cu intenție a proprietății reclamantei.
S-a constatat, cu privire la chestiunea privind modificarea numărului cadastral 1338 în 1338/9 și nelegalitatea acestei operațiuni, existența puterii de lucru judecat, conform Sentinței civile nr. 7145 din 28 octombrie 2010, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2280 din 13 decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
În ceea ce privește celelalte capete de cerere, tribunalul a constatat că reprezintă o consecință a admiterii cererii privind constatarea nulității parțiale a actului de dezmembrare, astfel că respingerea acestei cereri determină și respingerea acestor cereri, ca nefondate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta SC A. SRL, solicitând, în principal, anularea hotărârii apelate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, precum și: anularea încheierii de ședință din 26 iunie 2017, prin care au fost respinse obiecțiunile formulate de către reclamantă la expertiza topo-cadastrală; anularea încheierii de ședință din data de 19 iulie 2017, prin care tribunalul a respins recepția expertizei judiciare întocmite de experții desemnați de instanță de către OCPI București, conform Regulamentului privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experții judiciari în specializarea topografie, geodezie și cadastru, aprobat prin Ordin comun de Ministerul Justiției nr. 1882/C din 12 septembrie 2011 și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. x/C din 19 septembrie 2011; anularea încheierii de ședință din data de 08 decembrie 2014, prin care reclamantei i-a fost respinsă cererea de rectificare a cărților funciare actualizate din oficiu de către OCPI sau schimbate urmare dezlipirilor succesive operate de pârâtă pentru loturile care fac obiectul litigiului 74586/3/2011; anularea încheierii de ședință din data de 26 septembrie 2016, prin care a fost respinsă excepția conexității Dosarelor nr. x/2016 și nr. y/2016 la prezentul dosar; anularea încheierii de ședință din data de 19 noiembrie 2012, prin care au fost respinse proba cu cercetarea la fața locului, proba cu martori, o parte din întrebările aferente interogatoriului și o parte din obiectivele expertizei topo-cadastrale; anularea încheierii de ședință din data de 10 noiembrie 2014, prin care tribunalul a respins, ca inadmisibilă, cererea de introducere în cauză a B. SA și F. SA și anularea încheierii de ședință din data de 23 septembrie 2013, prin care tribunalul a respins proba cu expertiză tehnică în specialitatea construcții.
În subsidiar, apelanta - reclamantă a solicitat schimbarea, în tot, a hotărârii apelate, admiterea cererii de chemare în judecată și, în consecință, constatarea nulității parțiale a actului de dezmembrare autentificat sub nr. 2317 din 29 decembrie 2008 de B.N.P. C. și D. încheiat de B. SA, radierea numărului cadastral 1338/9/5 din CF nr. x (I.E.226405); rectificarea CF nr. x, CF nr. x, CF nr. x și CF nr. x în sensul îndreptării și corectării documentațiilor aferente numerelor cadastrale 1338/9/2, 1338/9/7, 1338/9/6, 1338/2 și 7733, astfel încât aceste documentații cadastrale să fie în concordanță cu situația juridică reală conform contractului de vânzare - cumpărare nr. x din 15 iunie 1999 și conform limitelor actuale ale terenului aflat în proprietatea SC A. SRL, limite materializate în împrejmuirile existente, cu respectarea limitei de hotar situată la 12 m paralelă cu str. x.
Pe cale de consecință, a solicitat rectificarea cărților funciare schimbate, care identifică aceleași loturi ce fac obiectul litigiului din anul 2011, apreciind că schimbările numerelor de cărți funciare au fost determinate de actele succesive de dezlipire efectuate unilateral de B. SA în anul 2012 pentru loturile care făceau obiectul litigiului nr. 74586/3/2011.
Prin Decizia nr. 1117 A din 1 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III - a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul declarat de apelanta - reclamantă SC A. SRL împotriva Sentinței civile nr. 1408 din 9 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în contradictoriu cu intimata - pârâta SC B. SA; a anulat sentința și a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe; a respins, ca nefondat, apelul declarat împotriva încheierilor din 10 noiembrie 2014, din 8 decembrie 2014 și din 26 septembrie 2016.
Cu referire la apelul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 26 septembrie 2016, instanța de apel a reținut că Dosarele nr. x/2016 și nr. y/2016, înregistrate pe rolul Tribunalului București, au ca obiect anularea parțială a actelor de dezlipire autentificate sub nr. x din 10 mai 2012 și 613 din 10 mai 2012, respectiv a unor acte de dezmembrare distincte de actul de dezmembrare care face obiect litigiului (autentificat sub nr. x din 29 decembrie 2008 de B.N.P. C. și D.).
Din perspectiva cerințelor impuse de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., instanța de apel a apreciat că apelanta nu a suferit o vătămare care să îi fi fost produsă prin măsurile dispuse de tribunal, câtă vreme, prin fapta sa, cererile de chemare în judecată, care formează obiectul Dosarelor nr. x/2016 și nr. y/2016, au fost formulate distinct, cu consecința înregistrării lor pe rolul instanțelor de judecată în dosare diferite.
În considerarea faptului că măsura conexării are drept scop buna administrare a justiției, astfel încât cauzele între care există o strânsă legătură să fie soluționate în mod unitar, nu se poate imputa instanței de fond o greșită apreciere asupra oportunității conexării celor trei cauze, în condițiile în care acestea vizează acte de dezmembrare diferite, încheiate la date diferite, iar motivele de nulitate trebuie analizate și se raportează la momentul încheierii fiecărui act juridic contestat ca fiind lovit de nulitate, în mod distinct.
A reținut curtea de apel că susținerile apelantei - reclamante vizând omisiunea primei instanțe de a analiza actul de dezlipire autentificat sub nr. x din 10 mai 2012, prin care s-a dezmembrat suprafața de 14.813 m
2
identificată cu NC 1338/9/6, suprafață provenită din Actul de dezlipire nr. 2317 din 29 decembrie 2008, respectiv că prin acest act s-a determinat și menținut o suprapunere cu proprietatea exclusivă a SC A. SRL de 84 m
2
din IE 226646, excede cadrului procesual stabilit corect în fața tribunalului, neputând fi analizate în raport de prevederile imperative ale art. 294 alin. (1) C. proc. civ.
Cu referire la apelul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 10 noiembrie 2014, prin care tribunalul a respins, ca inadmisibilă, cererea de introducere în cauză a SC Vulcan SA și SC F. SA, instanța de apel a reținut că demersul procesual al reclamantei vizează anularea actului de dezmembrare autentificat sub nr. 2317/29 decembrie 2008 de B.N.P. C. și D. încheiat de B. SA, în ceea ce privește: nr. cadastral x pentru lotul de suprapunere (lot I.E.226646 identificând suprafața de 84 m
2
conform raportului de expertiză judiciară efectuat de O., P., Q., același lot fizic de suprapunere având suprafața de 76 m
2
conform expertizei tehnice extrajudiciare întocmite de expertul E.;nr. cadastral x identificat cu o suprafață totală de 334 m
2
de suprapunere (conform actului de dezmembrare, conform expertizei judiciare dispuse în prezentul dosar și corespunzător expertizei extrajudiciare, actualmente lot I.E.226405); nr. cadastral x format din teren în suprafață de 562,94 m
2
conform actului de dezmembrare, respectiv lot I.E.226406 în suprafață măsurată la expertiza judiciară dispusă de 669,34 m
2
; nr. cadastral x format din teren în suprafață de 128,49 m
2
conform actului de dezmembrare, respectiv lot I.E.226407 în suprafață măsurată la expertiza judiciară de 127,39 m
2
; nulitatea totală a numărului cadastral 1338/9/5 (parte a actului de dezmembrare) în suprafață de 334 m
2
înscris în CF nr. x, actualmente I.E. 226405; radierea numărului cadastral 1338/9/5 din CF nr. x (I.E.226405); rectificarea CF nr. x, CF nr. x, CF nr. x și CF nr. x în sensul îndreptării și corectării documentațiilor aferente numerelor cadastrale 1338/9/2, 1338/9/7, 1338/9/6, 1338/2 și 7733, astfel încât aceste documentații cadastrale să fie în concordanță cu situația juridică reală conform actului de proprietate al acesteia (Contractul de vânzare-cumpărare nr. 3721 din 15 iunie 1999) și conform limitelor actuale ale terenului aflat în proprietatea A., limite materializate în împrejmuirile existente (cu respectarea limitei de hotar situată la 12 m paralelă cu Str. x).
Ulterior, prin cererea depusă de reclamantă la data de 15 octombrie 2012, au fost indicate noile numere cadastrale și numere de cărți funciare ale parcelelor în litigiu.
După cum a reținut și tribunalul, reclamanta nu a probat îndeplinirea cerințelor impuse de art. 57 din C. proc. civ., în condițiile în care SC B. SA și SC F. SA nu sunt părți în actul de dezmembrare ce se solicită a fi anulat în cauză, și nici titularele vreunui drept înscris în cărțile funciare a căror rectificare se solicită, după cum numerele cadastrale ce fac obiectul litigiului, respectiv documentațiile cadastrale, nu emană de la acestea.
Cu referire la apelul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 08 decembrie 2014, s-a reținut că, prin cererea formulată la data de 4 decembrie 2014, reclamanta a solicitat: rectificarea tuturor numerelor cadastrale actuale ca urmare a dezmembrărilor succesive realizate de pârâtă, constatarea nulității parțiale a Actelor de dezmembrare nr. 613/2012 și nr. 612/2012 și rectificarea/constatarea nulității parțiale a documentației cadastrale nr. 7633/2012 și nr. 7652/2012, care au stat la baza Actului de dezmembrare nr. 613/2012, respectiv a Actului de dezmembrare nr. 612/2012.
În opinia curții de apel, raportat la petitul cererii de chemare în judecată, reclamanta a formulat noi pretenții, astfel că erau incidente prevederile art. 132 alin. (1) C. proc. civ.. Cum pârâta s-a opus primirii cererii modificatoare la dosar, iar această cerere modificatoare a fost formulată ulterior momentului care a reprezentat prima zi de înfățișare, 25 iunie 2012, normele procesuale incidente anterior evocate au fost corect aplicate.
Cu referire la susținerea din apel vizând faptul că prin notele scrise depuse la dosar reclamanta a precizat schimbările intervenite în ceea ce privește numerele cărților funciare ale loturilor aflate în litigiu, s-a reținut că tribunalul a luat act că, prin cererea depusă de reclamantă la data de 15 octombrie 2012, au fost indicate noile numere cadastrale și numere de cărți funciare ale parcelelor în litigiu, dovadă că, prin încheierea de ședință din 19 septembrie 2012, la momentul discutării probatoriului, au fost avute în vedere și aceste precizări. Astfel, în aceste limite, reclamanta nu a justificat nicio vătămare ca urmare a soluției pronunțate prin încheierea criticată.
Faptul că reclamanta a înțeles să detalieze prin notele scrise situația încheierii unor noi acte de dezmembrare, acte juridice care nu fac obiect al cererii de chemare în judecată, precizate la 15 octombrie 2012, nu este de natură că conducă la o altă concluzie în cauză, în contextul în care pârâta s-a opus modificării obiectului pricinii, iar această opoziție s-a realizat la momentul la care reclamanta a solicitat calificarea acestor note ca fiind un act de învestire al primei instanțe și a depus, în forma prevăzută de din C. proc. civ., cererea modificatoare.
Referitor la criticile vizând încheierile de ședință din 26 iunie 2017, 19 iulie 2017, 19 noiembrie 2012 și 23 septembrie 2913 și sentința civilă apelată, s-a reținut că apelanta a criticat calificarea dată de prima instanță cererilor având ca obiect nulitatea totală a numărului cadastral 1338/9/5 (parte a actului de dezmembrare) în suprafață de 334 m
2
înscris în CF nr. x, actualmente I.E. 226405; radierea numărului cadastral 1338/9/5 din CF nr. x (I.E.226405); rectificarea CF nr. x, CF nr. x, CF nr. x și CF nr. x în sensul îndreptării și corectării documentațiilor aferente numerelor cadastrale 1338/9/2, 1338/9/7, 1338/9/6, 1338/2 și 7733, astfel încât aceste documentații cadastrale să fie în concordanță cu situația juridică reală conform actului său de proprietate (Contractul de vânzare-cumpărare nr. 3721 din 15 iunie 1999) și conform limitelor actuale ale terenului aflat în proprietatea SC A. SRL.
S-a reținut că aceste cereri au fost precizate prin cererea depusă de reclamantă la data de 15 octombrie 2012, prin care au fost indicate actualele numere cadastrale și numere de cărți funciare ale parcelelor în litigiu.
Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 84 C. proc. civ., raportat la art. 129 din același act normativ, prima instanță era obligată să dea o calificarea corectă cererilor cu acest obiect, ca având caracter principal sau accesoriu, fără a fi ținută de termenii folosiți, în concret, de reclamantă.
În cauză, prima instanță, plecând de la solicitarea subsecventă a reclamantei, inserată în cererea de chemare în judecată, potrivit cu care aceasta a precizat că solicită, în principal, anularea actului de dezmembrare nr. 2137/2008 și, în subsidiar, rectificarea cărților funciare menționate anterior, conform principiului anulării actului subsecvent ca efect al anulării actului inițial, a apreciat că toate celelalte cereri, cu a căror analiza a fost învestită, reprezintă cereri accesorii, astfel că, reținând că cererea principală nu este fondată, a respins, pe cale de consecință, în aplicarea principiului menționat, restul cererilor reclamantei, ca nefondate, fără a proceda, la o analiză în fond a acestor petite.
Sub acest aspect, instanța de apel a reținut din verificarea actului de învestire al primei instanțe că, deși este real că modalitatea în care reclamanta a înțeles să redacteze cererea de chemare în judecată este deficitară, nu se poate face abstracție de împrejurarea că în susținerea acestor petite, reclamanta a invocat, distinct de motivele de nulitate care vizau actul de dezmembrare în litigiu, faptul că documentațiile cadastrale aferente cărților funciare arătate în petit nu sunt în concordanță cu situația juridică reală și nu respectă limitele drepturilor de proprietate ale părților litigante și a făcut trimitere la prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 și la cele ale art. 908 alin. (1) din Noul C. civ., precizând că, potrivit art. 908 alin. (1) pct. 4 din Noul C. civ., rectificarea cărților funciare se poate cere din orice motive, dacă înscrierea nu mai este în concordanță cu situația juridică reală.
Reclamanta a invocat și faptul că în litigiul care a făcut obiectul Dosarului nr. x/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București, s-a constatat prin hotărâre judecătorească faptul că notările din cartea funciară referitoare la existența unor suprapuneri întemeiate pe documentația cadastrală nr. 493649/20008 și nr. 514351/2008 sunt lovite de nulitate, respectiv că documentațiile cadastrale aferente cărților funciare nr. x, nr. 53869, nr. 12628 și nr. 35942 nu sunt în concordanță cu situația juridică reală prin raportare la contractul de vânzare-cumpărare încheiat între reclamantă și SC Vulcan SA și la limitele de proprietate ale reclamantei, materializate în împrejmuirile existente și amplasamentul acestora, care au fost ignorate. O altă susținere a vizat faptul că aceste documentații cadastrale au încălcat prevederile art. 7 alin. (2) și (3) din Ordinul nr. 634/2006, erorile depășind limitele maxime admise.
Tot astfel, așa cum chiar reclamanta a susținut și în apel, nu se poate ignora nici faptul că reclamanta a precizat neechivoc în petitul cererii de chemare în judecată solicitarea de rectificare a cărții funciare nr. x, în ceea ce privește documentația cadastrală aferentă terenului identificat cu numărul cadastral x.
Tot astfel, procedându-se la verificarea actului de dezmembrare, s-a reținut că acest număr cadastral nu a făcut obiectul operațiunii de dezmembrare realizate prin actul autentificat sub nr. x/2008.
Așa fiind, aceste argumente au condus la concluzia că voința reclamantei nu a fost aceea de a stabili restrictiv cadrul procesual obiectiv și de a limita analiza primei instanțe, în privința acestor petite, exclusiv din perspectiva principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, în realitate, toate petitele cererii fiind capete de cerere principale.
Pe cale de consecință, instanța de apel a invalidat concluzia tribunalului în sensul că cererile anterior menționate au fost formulate de reclamantă doar cu caracter subsidiar, iar urmare constatării valabilității actului de dezmembrare, în aplicarea principiului accesorium sequitur principale, nu se impunea o analiză asupra fondului acestora, din perspectiva celorlalte argumente invocate de reclamantă în susținerea lor.
Altfel spus, deși cererea de chemare în judecată a fost formulată de o manieră confuză, neclară, prima instanță nu era ținută de termenii folosiți de către reclamantă în finalul cererii de chemare în judecată, ci aceasta avea obligația ca, în baza rolului activ, să deceleze intenția reală a titularului actului de învestire, să stabilească cadrul corect al litigiului și să analizeze, în acest context, toate cererile deduse judecății.
A conchis curtea de apel că, în mod eronat, tribunalul nu a constatat că, alături de principiul accesorium sequitur principale, ceea ce a susținut reclamanta pentru a solicita rectificarea cărților funciare și radierea numelor cadastrale arătate în cererea de chemare în judecată a fost și o pretinsă neconcordanță a acestora cu situația juridică reală a imobilului în litigiu, raportat la dispozițiile art. 908 alin. (1) pct. 4 din Noul C. civ.
În acest context, curtea de apel a reținut că, în privința acestor petite, tribunalul nu a procedat la o analiză a fondului raporturilor juridice litigioase, ceea ce are drept consecință înregistrarea de către reclamantă a unei vătămări de natură a atrage anularea parțială a sentinței civile apelate, în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (1) din C. proc. civ.. De asemenea, curtea de apel a constatat că, prin cererea de apel, reclamanta a solicitat trimiterea cauzei, spre rejudecare, primei instanțe, respectiv că în cauză nu a mai fost pronunțată o hotărâre prin care să se fi dispus anterior această măsură.
Curtea de apel a găsit nefondate criticile formulate de apelata - reclamantă vizând: încheierea de ședință din 26 iunie 2017, prin care au fost respinse obiecțiunile formulate de către reclamantă la raportul de expertiză topo-cadastrală, încheierea din data de 19 iulie 2017, prin care s-a respins recepția expertizei judiciare întocmită de experții desemnați de instanță de către OCPI București, încheierea de ședință din data de 19 noiembrie 2012, prin care au fost respinse proba cu cercetarea la fața locului, proba cu martori și respectiv au fost respinse parțial întrebările aferente interogatoriului și obiectivele expertizei topo-cadastrale, și încheierea de ședință din data de 23 septembrie 2913, prin care a fost respinsă proba cu expertiză tehnică în specialitatea construcții.
S-a arătat că, în rejudecare, tribunalul va analiza și efectele juridice ale Deciziei civile nr. 2280 din 13 decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2009, referitoare la chestiunea litigioasă a admisibilității demersului judiciar al reclamantei având ca obiect rectificarea cărților funciare și la normele legale aplicabile.
Cu referire la celelalte susțineri din apel, care au vizat modul de soluționare al cererii având ca obiect anularea actului de dezmembrare nr. 2317/2008, s-a avut în vedere că, prin decizia civilă nr. 346 A din 28 martie 2012, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, soluționând apelurile formulate de SC A. SRL și de SC B. SA, împotriva Sentinței civile nr. 7145 din 28 octombrie 2010 și împotriva Sentinței civile nr. 3146 din 12 aprilie 2011, pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București, în Dosarul nr. x/2009, a reținut că, potrivit Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 15 iunie 1999 de Biroul Notarului Public H., apelanta-petentă SC A. SRL este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, Calea 13 septembrie, nr. 164, compus din teren în suprafață de 10.923 m
2
și construcții, intabulat în CF nr. x, sub nr. cadastral x, intimata SC B. SA a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF nr. x sub nr. top. x, în suprafață de 18268,93 m
2
, în baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 467 din 22 noiembrie 2005 de B.N.P. N., încheiat cu vânzătoarea SC F. SA
Prin Convenția autentificată sub nr. x din 27 iulie 2006 de B.N.P. N., încheiată între SC B. SA, SC F. SA și SC B. SA, părțile au stabilit că SC B. SA și SC A. SRL au calitatea de coproprietari în cote indivize și egale de 1/2 cu privire la terenurile în suprafață de 128,49 m
2
, respectiv 562,94 m
2
, ce fac parte din corpul de proprietate cu nr. cadastral x.
Prin aceeași decizie s-a constatat că, potrivit Referatului nr. 43909 din 12 decembrie 2008, Serviciul de Publicitate Imobiliară Sector 5 București, a dispus rectificarea numărului cadastral 1338 în 1338/9, fără a se întocmi o documentație cadastrală, din cauza erorilor constatate în evidențele cadastrale. De asemenea, s-a dispus atribuirea numerelor cadastrale 1338/9/1 - lotul x în suprafață de 2904 m
2
, 1338/9/2 - lotul x în suprafață de 563 m
2
, teren deținut în indiviziune cu SC A. SRL, 1338/9/3 - lotul x în suprafață de 26 m
2
, lot de suprapunere cu SC A. SRL, 1338/9/4 - lotul x în suprafață de 102 m
2
, deținut în indiviziune de SC A. SRL, 1338/9/5 - lotul x în suprafață de 334 m
2
, lot de suprapunere cu SC A. SRL și 1338/9/6 - lotul x în suprafață de 14813 m
2
.
Potrivit Actului de dezmembrare autentificat sub nr. x din 29 decembrie 2008, SC B. SA a dezmembrat imobilul cu numărul cadastral x în 5 loturi, astfel: lotul x identificat cu nr. cadastral x format din teren în suprafață de 2904 m
2
; lotul x identificat sub nr. cadastral x, format din teren în suprafață de 563 m
2
; lotul x identificat sub nr. cadastral x, format din teren în suprafață de 128 m
2
; lotul x identificat sub nr. cadastral x, format din teren în suprafață de 334 m
2
și lotul x identificat sub nr. cadastral x, format din teren în suprafață de 14813 m
2
.
Ca urmare, s-a constatat în litigiul anterior, că în urma dezmembrării efectuate de apelanta-intimată SC B. SA, loturile x și 4, cu numerele cadastrale 1338/9/3, respectiv 1338/9/4, în suprafață de 26 m
2
, respectiv 102 m
2
, s-au comasat, formând lotul x, identificat cu nr. cadastral x, compus din teren în suprafață de 128 m
2
. Instanțele învestite cu soluționarea acestui litigiu au mai constatat că suprafața totală a loturilor formate în urma operațiunii de dezmembrare (18741,94 m
2
) este mai mare decât suprafața imobilului dezmembrat (18268,93 m
2
), situație de suprapunere cunoscută de OCPI Sector 5 încă de la data de 12 decembrie 2008 (anterior întabulării actului de dezmembrare în litigiul prezent), astfel cum rezultă din referatul nr. 43909 întocmit de Serviciul de Publicitate Imobiliară Sector 5 București.
Curtea de apel a reținut, totodată, că în cauză, așa cum a rezultat din cererea de chemare în judecată, reclamanta a pretins în cadrul unui prim capăt de cerere principal, anularea Actului de dezmembrare autentificat sub nr. x/2008 de către B.N.P. D., invocând, în esență, drept motive de nulitate cauza ilicită a acestui act, fraudarea legii și încălcarea ordinii publice și a bunelor moravuri și, respectiv, lipsa unui obiect licit al acestui act juridic.
Verificând din perspectiva exigențelor impuse de prevederile art. 261 pct. 5 C. proc. civ., modalitatea în care tribunalul a procedat la analiza acestor cauzelor de nulitate curtea de apel a reținut caracterul parțial fondat al criticii din apel întemeiate pe nerespectarea de către prima instanță a obligației de a motiva hotărârea apelată.
Astfel, s-a reținut că tribunalul a procedat la analiza susținerii reclamantei vizând încălcarea ordinii publice și a bunelor moravuri reținând, succint că încheierea actului de dezmembrare a cărui nulitate parțială se solicită a fi constatată nu s-a realizat cu încălcarea regulilor de drept sau conduită, efectuarea dezmembrării terenului fiind realizată de pârâtă cu scopul desfășurării activității sale economice, iar nu în scopul încălcării dreptului de proprietate al reclamantei.
S-a mai reținut că existența unor suprapuneri între proprietățile părților este rezultatul măsurătorilor topografice efectuate în timp ca urmare a vânzărilor succesive, astfel cum a rezultat din raportul de expertiză întocmit în cauză și a nerespectării parțiale a planului anexă la Contractul de vânzare-cumpărare nr. 3721 din 15 iunie 1999 la momentul întabulării cadastrale și la momentul actualizării, aspecte care, nefiind reglementate de norme imperative, nu conduc la nulitatea actului de dezmembrare.
Totodată, în ceea ce privește nevalabilitatea obiectului actului de dezmembrare, tribunalul a constatat că pârâta, în calitate de proprietară a terenului cumpărat prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. 467 din 22 noiembrie 2005, era îndreptățită conform dreptului său de dispoziție să delimiteze terenul în loturi, obiectul actului fiind în circuitul civil, determinat ori determinabil, posibil, licit și moral.
Tribunalul a constatat, totodată, că reclamanta nu a probat că este ilicită cauza actului ce se cere a fi anulat, întrucât obiectivul urmărit de pârâtă la întocmirea acestuia nu a fost acela de a încălca proprietatea pârâtei sau de a determina existența unor suprapuneri, ambele părți susținând că prin conduita celeilalte părți a determinat diminuarea proprietății celeilalte sau îngrădirea unor posibilități de folosire a acestuia; nu rezultă din raportul de expertiză topografică și din înscrisurile depuse la dosar că pârâta, în mod voit, a întocmit actul de dezmembrare pentru a încălca dreptul de proprietate al reclamantei, pentru a se considera că actul juridic are o cauză ilicită.
Referitor la celelalte susțineri ale reclamantei, tribunalul a reținut că simpla încălcare a prevederilor legale nu reprezintă fraudă la lege, ci este necesar să se facă dovada faptului că s-a acționat în scopul eludării prevederilor legale, precum și dovada utilizării unui mecanism fraudulos prin care au fost eludate prevederi legale imperative fiind necesar să se facă dovada, atât a intenției pârâtului de a frauda legea, cât și a procedeului fraudulos prin care au fost eludate prevederi imperative ale legii; în speță, efectuarea dezmembrării în loturi a terenului s-a realizat pentru desfășurarea activității și scopurilor economice ale pârâtei, iar nu pentru încălcarea cu intenție a proprietății reclamantei.
În ceea ce privește susținerile reclamantei cu privire la modificarea numărului cadastral 1338 în 1338/9 și la nelegalitatea acestei operațiuni, s-a constatat că asupra acestei chestiuni există putere de lucru judecat, conform Sentinței civile nr. 7145 din 28 octombrie 2010, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2280 din 13 decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, fără însă ca tribunalul să analizeze, raportat la cauzele de nulitate cu a căror analiză a fost învestit, dacă o atare constatare produce sau nu consecințe juridice în ceea ce privește valabilitatea actului de dezmembrare în litigiu, în contextul în care a fost admisă, în parte, plângerea formulată de petenta SC A. SRL și a fost desființată Încheierea nr. 121020 din 3 februarie 2009, emisă de Biroul de Carte funciară București sector 5, reținându-se că există o suprapunere între documentațiile cadastrale aferente imobilelor înscrise sub nr. cadastral x și 7733, sens în care au fost analizate cauzele acestei suprapuneri și legalitatea măsurilor adoptate de registratorul de carte funciară care au făcut obiect al acestui litigiu.
A reținut curtea de apel că prima instanță nu a analizat motivele reclamantei referitoare la încălcarea normelor și principiilor de drept care reglementează coproprietatea, după cum, în analiza existenței cauzei ilicite și a intenției pârâtei de la momentul încheierii actului de dezmembrare nu a verificat, în concret, susținerile reclamantei vizând schimbarea categoriei de folosință a