ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5012/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 29 din 17 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj a fost admisă acțiunea civilă precizată formulată de reclamantele Ș.L.E. și S.R.D., decedată pe parcursul judecării cauzei, acțiunea fiind continuată de moștenitorii S.D. și S.A.D., împotriva pârâților Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Municipiul Cluj - Napoca și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor București, și s-a stabilit dreptul reclamanților Ș.L.E., S.D. și S.A.D. la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul situat în municipiul Cluj -Napoca, colonia Borhanci, în suprafață totală de 12,16 ha, înscris în C.F.

Cluj. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantele S.R.D. și Ș.L.E. au solicitat măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru terenul mai sus indicat, fără ca notificarea acestora să fi fost soluționată. Prin decizia pronunțată în apel s-a statuat că imobilul este supus regimului juridic prevăzut de Legea nr. 10/2001, iar reclamanții sunt persoane îndreptățite la obținerea măsurilor reparatorii, în temeiul acestui act normativ. Deoarece în ultima precizare de acțiune s-a menționat că nu mai există teren liber, tribunalul a admis acțiunea și a obligat pârâții să stabilească și să plătească despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005. Prin Decizia civilă nr. 329 din 9 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Guj s-a dispus admiterea apelurilor formulate de reclamanții S.D., S.A.D., Ș.L.E.

și pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 219 din 17 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosar nr. 1162/117/2008, pe care o schimbă în parte în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor față de care respinge acțiunea. S-a dispus restituirea în natură a parcelei de teren în suprafață de 428 mp, identificată potrivit expertizei judiciare întocmită de expert F.F. A fost stabilit dreptul reclamanților la despăgubiri în condițiile legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul situat în Cluj - Napoca, C.B. în suprafață totală de 12 ha și 1.172 mp înscris în C.F.

Cluj. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Au fost respinse apelurile declarate de pârâții Primarul Municipiului Cluj - Napoca și Municipiul Cluj - Napoca împotriva aceleiași sentințe. Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele: Prin notificarea înregistrată din 8 noiembrie 2002 reclamantele în calitate de succesoare a lui Ș.A., au solicitat restituirea în natură a suprafeței de 12,16 ha situată în intravilan, înscrisă în CF 8035 și C.F. Cluj. S-a menționat că din totalul de 22,16 deținut de antecesorul acestora s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a 10 ha teren, rămânând de restituit suprafața de 12,16 ha teren.

În primul ciclu procesual, prin Decizia civilă nr. 39/ A din 6 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 1333/117/2007, irevocabilă, prin neexercitarea recursului, curtea a statuat că din 1999 terenul în litigiu se află în intravilanul municipiului Cluj, deci la data formulării notificării era în intravilan. Sintetizând, curtea a reținut că terenul în litigiu a fost preluat abuziv și era situat la data formulării notificării în intravilanul municipiului, astfel că intră sub incidența Legii nr. 10/2001. S-a mai reținut că deși notificarea a fost transmisă Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, nici aceasta nu a soluționat cererea. Recurenții au arătat, în motivele de apel că o parte din parcela cu top din C.F., poate fi restituit în natură, întrucât pe celelalte nr. top s-au emis titluri de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, altor persoane.

Față de această susținere, s-a solicitat Serviciului Administrare Fond funciar - municipiul Cluj - Napoca să ne comunice dacă nr. top din C.F. Cluj - Napoca a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 sau Legii nr. 247/2005. Din adresa din 2 februarie 2008 rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 s-a făcut conform registrului agricol, fiind atribuit Comisiei Municipale de Fond funciar și că îh temeiul Legii nr. 247/2005 acest teren aferent nr. top. arătat a fost solicitat și de reclamantele Ș.L. și S.R.D. și s-au depus cererile anexate. Din C.F. Cluj rezultă că nr. top. arător și fânaț la Borhanci în suprafață utilă de 20 iugh și 1137 stjp. A fost dezmembrat de mai multe ori, în prezent în C.F.

mai există în suprafață de 21.883 mp intabulat în favoarea proprietarilor tabulari. La solicitarea reclamantelor apelante s-a administrat în probațiune o expertiză topografică, prin care se urmărea identificarea terenului liber din parcela cu nr. top. înscrisă în C.F. Cluj. In raportul de expertiză efectuat, terenul identificat de d-na expert F.F., s-a arătat că terenul indicat de reclamante face parte din nr. topografic inițial, care era înscris în C.F., în suprafață de 36.497 mp. Acest număr topografic a fost dezmembrat după cum urmează: parcela de 34,091 mp a fost transcrisă în C.F. în favoarea reclamanților, parcela drum cu suprafața de 440 mp a fost intabulat în favoarea Statului Român (după atribuirea titlului de proprietate reclamanților); parcela în suprafață de 1.538 mp a fost atribuit reclamanților și intabulat în C.F.Cluj.

La un calcul matematic a rezultat că totalul suprafeței dezmembrate în cele trei numere topografice mai sus arătate este de 36.069 mp față de 36.497 mp înscrisă în C.F. Cluj. Apoi, doamna expert a apreciat că parcela este înscrisă în C.F. cu suprafața de 1.038 mp, dar suprafața identificată la fața locului este cu 473 mp mai mare. S-a propus de către expert îndreptarea erorii materiale (derivată dintr-o eroare de calcul) și înscrierea terenului în suprafață de 428 mp, C.F. Cluj în favoarea reclamanților. Apoi se propune alipirea parcelei în favoarea reclamanților și reînscrierea în C.F. Cluj. Verificând situația de carte funciară a constatat că situația prezentată în raportul de expertiză este corectă.

Ca urmare a intabulării sentinței civile nr. 2847/1994 a fost dezmembrată și parcela în suprafață de 1.538 mp a fost intabulată în favoarea lui Ș.A., apoi parcela cu drum în suprafață de 440 mp a fost atribuită Statului Român. Adunând suprafața celor trei parcele dezmembrate rezultă că dintr-o eroare de calcul nu se regăsește o suprafață de 428 mp. Prin urmare, este vorba de eroare de calcul la dezmembrarea nr. topografic inițial, întrucât adunând suprafața parcelelor înscrise în C.F. rezultă suprafața de 36.069 mp, față de 36.497 mp cât este menționată în cartea funciară. Se mai reține că în raportul de expertiză s-a constatat că există real această suprafață de teren. Având în vedere că terenul se afla în intravilanul municipiului Cluj Napoca la data formulării notificării de către reclamanți și cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001.

Curtea va constata că apelul reclamanților este fondat. Legea nr. 10/2001, ca lege cu caracter reparator, stipulează că restituirea în natură se dispune în toate situațiile când este posibil potrivit art. 1 raportat la art. 7 din Legea nr. 10/2001. În raportul de expertiză s-a arătat că suprafața existentă este de 473 mp și nu 428 mp, cât rezultă din calculele matematice raportat la suprafața menționată în cartea funciară. Deoarece doamna expert nu a justificat de unde provine această suprafață în plus și instanța nu a fost investită cu un petit de rectificare carte funciară curtea va avea în vedere suprafața de 428 mp ce rezultă din situația de carte funciară. Deoarece se mai pot restitui 428 mp în temeiul art. 9 raportat la art. 26 din Legea nr. 10/2001 și art. 296 C. proc.

civ. va fi admis apelul reclamantelor în parte și va fi schimbată sentința civilă în sensul că se va dispune restituirea în natură a parcelei de teren în suprafață de 428 mp identificată potrivit expertizei judiciare întocmită de expert F.F. S-a stabilit dreptul reclamanților la despăgubiri în condițiile legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul situat în Cluj Napoca, Colonia Borhanci în suprafață totală de 12 ha și 1.172 mp înscris în C.F. Cluj. Apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a fost reținut ca fondat. Prezenta acțiune a fost formulată deoarece unitatea deținătoare a imobilului, în speță Municipiul Cluj Napoca nu s-a pronunțat asupra notificării reclamanților deși a trecut foarte mult timp de la investire.

Deoarece prin Legea nr. 10/2001 au fost delegați ca reprezentanți ai Statului Român unitatea deținătoare sau pentru procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 C.C.S.D. și nu Ministerul Economiei și Finanțelor. Prin urmare, curtea a constatat că Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă motiv pentru care în temeiul art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 296 C. proc. civ. a dispus admiterea apelului Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor. Apelurile declarate de pârâții Primarul Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj au fost respinse ca nefondate. Motivele invocate în apel vizează împrejurarea că nu sunt incidente dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 deoarece terenul a fost situat în extravilan la data când a fost preluat de C.A.P.

Cluj Napoca. Această chestiune de drept a fost tranșată prin Decizia civilă nr. 39/A/2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în Dosarul nr. 1333/117/2007, irevocabilă, prin neexercitarea recursului, curtea a statuat că din 1999 terenul în litigiu se află în intravilanul Municipiului Cluj, deci la data formulării notificării era în intravilan și face obiectul Legii nr. 10/2001. In apel nu se mai poate analiza această critică, problema de drept fiind dezlegată. Dacă apelanții au fost nemulțumiți de dezlegarea dată de Curtea de Apel Cluj puteau exercita recurs, însă se constată că nu au exercitat această cale de atac. Prin urmare în temeiul art. 296 C. proc. civ. au fost respinse apelurile declarate de pârâții Primarul Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs Primarul Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca prin primar. Ambele recursuri sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și vizează modul defectuos de efectuare a expertizei tehnice care nu a suprapus harta topografică cu cea cadastrală pentru a verifica dacă terenul în litigiu în suprafață de 428 mp teren este liber și nu sunt titluri de proprietate eliberate altor persoane. În opinia recurentului se impune refacerea raportului de expertiză. Solicită admiterea recursului, a apelului și respingerea acțiunii. Intimații au formulat întâmpinare, invocând neîncadrarea criticilor aduse deciziei recurate în motivele de recurs indicate de recurenți, solicitând respingerea lor.

La termenul din 6 octombrie 2010 instanța a pus în discuție neîncadrarea criticilor aduse deciziei recurate în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. Astfel, potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu excepția motivelor de ordine publică așa cum dispune art. 306 alin. (2) C. proc. civ. Conform alin. (3) al aceluiași articol, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Prin urmare, nu indicarea greșită ori neindicarea motivelor de recurs atrage sancțiunea nulității recursului, ci nemotivarea recursului, în sensul neformulării de critici aduse deciziei recurate, susceptibile de a atrage calificarea juridică a unuia dintre cele nouă motive de recurs prevăzute limitativ de art. 304 C. proc.

civ. În cauză, deși recurenții au indicat drept motiv de recurs pct. 8 și 9 al art. 304 C. proc. civ., criticile aduse deciziei recurate, nu pot fi examinate nici sub auspiciile pct. 8 al art. 304 C. proc. civ. și nici ale pct. 9 art. 304 C. proc. civ. ori a unui alt motiv de recurs, deoarece vizează situații de fapt, exclus de a fi examinate prin prisma vreunui motiv de recurs. În esență, recurenții critică raportul de expertiză efectuat în cauză. Or, aprecierea raportului de expertiză, ori conținutul acestuia sunt aspecte care in de netemeinicia hotărârii, și nu de nelegalitatea ei. În consecință, conform art. 306 C. proc. civ., recursurile astfel formulate sunt nule.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nule recursurile declarate de pârâții Municipiul Cluj-Napoca prin Primar și Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva Deciziei nr. 329/ A din 9 decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie. Obligă recurenții la plata sumei de 1.188 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2010.