ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5012/2010

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 29 din 17 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj a fost admisă

acțiunea civilă precizată formulată de reclamantele Ș.L.E. și S.R.D., decedată

pe parcursul judecării cauzei, acțiunea fiind continuată de moștenitorii S.D.

și S.A.D., împotriva pârâților Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Municipiul Cluj

- Napoca și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor București, și

s-a stabilit dreptul reclamanților Ș.L.E., S.D. și S.A.D. la despăgubiri în

condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a

despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Titlul VII din Legea nr.

247/2005, pentru imobilul situat în municipiul Cluj -Napoca, colonia Borhanci,

în suprafață totală de 12,16 ha, înscris în C.F. Cluj.

Pentru a pronunța această sentință,

tribunalul a reținut că reclamantele S.R.D. și Ș.L.E. au solicitat măsuri

reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru terenul mai sus indicat, fără

ca notificarea acestora să fi fost soluționată. Prin decizia pronunțată în apel

s-a statuat că imobilul este supus regimului juridic prevăzut de Legea nr.

10/2001, iar reclamanții sunt persoane îndreptățite la obținerea măsurilor

reparatorii, în temeiul acestui act normativ.

Deoarece în ultima precizare de

acțiune s-a menționat că nu mai există teren liber, tribunalul a admis acțiunea

și a obligat pârâții să stabilească și să plătească despăgubiri în condițiile

Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Prin Decizia civilă nr. 329 din 9

decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Guj s-a dispus admiterea apelurilor

formulate de reclamanții S.D., S.A.D., Ș.L.E. și pârâtul Statul Român prin

Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 219 din 17

aprilie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosar nr. 1162/117/2008, pe

care o schimbă în parte în sensul că admite excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și

Finanțelor față de care respinge acțiunea.

S-a dispus restituirea în natură a

parcelei de teren în suprafață de 428 mp, identificată potrivit expertizei

judiciare întocmită de expert F.F.

A fost stabilit dreptul reclamanților

la despăgubiri în condițiile legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005

pentru imobilul situat în Cluj - Napoca, C.B. în suprafață totală de 12 ha și 1.172

mp înscris în C.F. Cluj.

Au fost menținute celelalte dispoziții

ale sentinței atacate.

Au fost respinse apelurile declarate

de pârâții Primarul Municipiului Cluj - Napoca și Municipiul Cluj - Napoca

împotriva aceleiași sentințe.

Pentru a se pronunța astfel instanța a

reținut următoarele:

Prin notificarea înregistrată din 8

noiembrie 2002 reclamantele în calitate de succesoare a lui Ș.A., au solicitat

restituirea în natură a suprafeței de 12,16 ha situată în intravilan, înscrisă

în CF 8035 și C.F. Cluj. S-a menționat că din totalul de 22,16 deținut de

antecesorul acestora s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a 10 ha

teren, rămânând de restituit suprafața de 12,16 ha teren.

În primul ciclu procesual, prin Decizia

civilă nr. 39/ A din 6 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul

nr. 1333/117/2007, irevocabilă, prin neexercitarea recursului, curtea a statuat

că din 1999 terenul în litigiu se află în intravilanul municipiului Cluj, deci

la data formulării notificării era în intravilan.

Sintetizând, curtea a reținut că

terenul în litigiu a fost preluat abuziv și era situat la data formulării

notificării în intravilanul municipiului, astfel că intră sub incidența Legii

nr. 10/2001. S-a mai reținut că deși notificarea a fost transmisă Comisiei

Locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, nici aceasta nu a soluționat

cererea.

Recurenții au arătat, în motivele de

apel că o parte din parcela cu top din C.F., poate fi restituit în natură,

întrucât pe celelalte nr. top s-au emis titluri de proprietate în baza Legii

nr. 18/1991, altor persoane. Față de această susținere, s-a solicitat

Serviciului Administrare Fond funciar - municipiul Cluj - Napoca să ne comunice

dacă nr. top din C.F. Cluj - Napoca a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 sau

Legii nr. 247/2005.

Din adresa din 2 februarie 2008

rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991

s-a făcut conform registrului agricol, fiind atribuit Comisiei Municipale de

Fond funciar și că îh temeiul Legii nr. 247/2005 acest teren aferent nr. top.

arătat a fost solicitat și de reclamantele Ș.L. și S.R.D. și s-au depus

cererile anexate.

Din C.F. Cluj rezultă că nr. top.

arător și fânaț la Borhanci în suprafață utilă de 20 iugh și 1137 stjp. A fost

dezmembrat de mai multe ori, în prezent în C.F. mai există în suprafață de

21.883 mp intabulat în favoarea proprietarilor tabulari.

La solicitarea reclamantelor apelante

s-a administrat în probațiune o expertiză topografică, prin care se urmărea

identificarea terenului liber din parcela cu nr. top. înscrisă în C.F. Cluj.

In raportul de expertiză efectuat,

terenul identificat de d-na expert F.F., s-a arătat că terenul indicat de

reclamante face parte din nr. topografic inițial, care era înscris în C.F., în

suprafață de 36.497 mp.

Acest număr topografic a fost

dezmembrat după cum urmează: parcela de 34,091 mp a fost transcrisă în C.F. în

favoarea reclamanților, parcela drum cu suprafața de 440 mp a fost intabulat în

favoarea Statului Român (după atribuirea titlului de proprietate

reclamanților); parcela în suprafață de 1.538 mp a fost atribuit reclamanților

și intabulat în C.F.Cluj. La un calcul matematic a rezultat că totalul

suprafeței dezmembrate în cele trei numere topografice mai sus arătate este de

36.069 mp față de 36.497 mp înscrisă în C.F. Cluj.

Apoi, doamna expert a apreciat că

parcela este înscrisă în C.F. cu suprafața de 1.038 mp, dar suprafața

identificată la fața locului este cu 473 mp mai mare.

S-a propus de către expert îndreptarea

erorii materiale (derivată dintr-o eroare de calcul) și înscrierea terenului în

suprafață de 428 mp, C.F. Cluj în favoarea reclamanților. Apoi se propune

alipirea parcelei în favoarea reclamanților și reînscrierea în C.F. Cluj.

Verificând situația de carte funciară

a constatat că situația prezentată în raportul de expertiză este corectă. Ca

urmare a intabulării sentinței civile nr. 2847/1994 a fost dezmembrată și

parcela în suprafață de 1.538 mp a fost intabulată în favoarea lui Ș.A., apoi

parcela cu drum în suprafață de 440 mp a fost atribuită Statului Român. Adunând

suprafața celor trei parcele dezmembrate rezultă că dintr-o eroare de calcul nu

se regăsește o suprafață de 428 mp.

Prin urmare, este vorba de eroare de

calcul la dezmembrarea nr. topografic inițial, întrucât adunând suprafața

parcelelor înscrise în C.F. rezultă suprafața de 36.069 mp, față de 36.497 mp

cât este menționată în cartea funciară. Se mai reține că în raportul de

expertiză s-a constatat că există real această suprafață de teren.

Având în vedere că terenul se afla în

intravilanul municipiului Cluj Napoca la data formulării notificării de către

reclamanți și cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit că reclamanții sunt

îndreptățiți la măsuri reparatorii potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001.

Curtea va constata că apelul reclamanților este fondat. Legea nr. 10/2001, ca

lege cu caracter reparator, stipulează că restituirea în natură se dispune în

toate situațiile când este posibil potrivit art. 1 raportat la art. 7 din Legea

nr. 10/2001.

În raportul de expertiză s-a arătat că

suprafața existentă este de 473 mp și nu 428 mp, cât rezultă din calculele

matematice raportat la suprafața menționată în cartea funciară. Deoarece doamna

expert nu a justificat de unde provine această suprafață în plus și instanța nu

a fost investită cu un petit de rectificare carte funciară curtea va avea în

vedere suprafața de 428 mp ce rezultă din situația de carte funciară.

Deoarece se mai pot restitui 428 mp în

temeiul art. 9 raportat la art. 26 din Legea nr. 10/2001 și art. 296 C. proc.

civ. va fi admis apelul reclamantelor în parte și va fi schimbată sentința

civilă în sensul că se va dispune restituirea în natură a parcelei de teren în

suprafață de 428 mp identificată potrivit expertizei judiciare întocmită de

expert F.F. S-a stabilit dreptul reclamanților la despăgubiri în condițiile

legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul situat în Cluj

Napoca, Colonia Borhanci în suprafață totală de 12 ha și 1.172 mp înscris în C.F.

Cluj.

Apelul declarat de pârâtul Statul

Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a fost reținut ca fondat.

Prezenta acțiune a fost formulată deoarece unitatea deținătoare a imobilului,

în speță Municipiul Cluj Napoca nu s-a pronunțat asupra notificării

reclamanților deși a trecut foarte mult timp de la investire. Deoarece prin Legea

nr. 10/2001 au fost delegați ca reprezentanți ai Statului Român unitatea

deținătoare sau pentru procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 C.C.S.D. și nu

Ministerul Economiei și Finanțelor.

Prin urmare, curtea a constatat că

Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală

pasivă motiv pentru care în temeiul art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 296

C. proc. civ. a dispus admiterea apelului Statului Român prin Ministerul

Economiei și Finanțelor.

Apelurile declarate de pârâții

Primarul Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj au fost respinse ca

nefondate. Motivele invocate în apel vizează împrejurarea că nu sunt incidente

dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 deoarece terenul a fost situat în

extravilan la data când a fost preluat de C.A.P. Cluj Napoca.

Această chestiune de drept a fost

tranșată prin Decizia civilă nr. 39/A/2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj,

în Dosarul nr. 1333/117/2007, irevocabilă, prin neexercitarea recursului,

curtea a statuat că din 1999 terenul în litigiu se află în intravilanul

Municipiului Cluj, deci la data formulării notificării era în intravilan și

face obiectul Legii nr. 10/2001. In apel nu se mai poate analiza această

critică, problema de drept fiind dezlegată. Dacă apelanții au fost nemulțumiți

de dezlegarea dată de Curtea de Apel Cluj puteau exercita recurs, însă se

constată că nu au exercitat această cale de atac.

Prin urmare în temeiul art. 296 C.

proc. civ. au fost respinse apelurile declarate de pârâții Primarul

Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca.

Împotriva acestei decizii au formulat

recurs Primarul Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca prin primar.

Ambele recursuri sunt întemeiate pe

dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și vizează modul defectuos de

efectuare a expertizei tehnice care nu a suprapus harta topografică cu cea

cadastrală pentru a verifica dacă terenul în litigiu în suprafață de 428 mp

teren este liber și nu sunt titluri de proprietate eliberate altor persoane.

În opinia recurentului se impune

refacerea raportului de expertiză.

Solicită admiterea recursului, a

apelului și respingerea acțiunii.

Intimații au formulat întâmpinare,

invocând neîncadrarea criticilor aduse deciziei recurate în motivele de recurs

indicate de recurenți, solicitând respingerea lor.

La termenul din 6 octombrie 2010

instanța a pus în discuție neîncadrarea criticilor aduse deciziei recurate în

motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 306 alin. (1) C.

proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu

excepția motivelor de ordine publică așa cum dispune art. 306 alin. (2) C.

proc. civ.

Conform alin. (3) al aceluiași

articol, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului

dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Prin urmare, nu indicarea greșită ori

neindicarea motivelor de recurs atrage sancțiunea nulității recursului, ci

nemotivarea recursului, în sensul neformulării de critici aduse deciziei

recurate, susceptibile de a atrage calificarea juridică a unuia dintre cele

nouă motive de recurs prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ.

În cauză, deși recurenții au indicat

drept motiv de recurs pct. 8 și 9 al art. 304 C. proc. civ., criticile aduse

deciziei recurate, nu pot fi examinate nici sub auspiciile pct. 8 al art. 304

C. proc. civ. și nici ale pct. 9 art. 304 C. proc. civ. ori a unui alt motiv de

recurs, deoarece vizează situații de fapt, exclus de a fi examinate prin prisma

vreunui motiv de recurs.

În esență, recurenții critică raportul

de expertiză efectuat în cauză.

Or, aprecierea raportului de

expertiză, ori conținutul acestuia sunt aspecte care in de netemeinicia

hotărârii, și nu de nelegalitatea ei.

În consecință, conform art. 306 C.

proc. civ., recursurile astfel formulate sunt nule.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nule recursurile declarate de

pârâții Municipiul Cluj-Napoca prin Primar și Primarul Municipiului Cluj-Napoca

împotriva Deciziei nr. 329/ A din 9 decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția

civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.

Obligă recurenții la plata sumei de 1.188

lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

6 octombrie 2010.