ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5012/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5012/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 29 din 17 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj a fost admisă
acțiunea civilă precizată formulată de reclamantele Ș.L.E. și S.R.D., decedată
pe parcursul judecării cauzei, acțiunea fiind continuată de moștenitorii S.D.
și S.A.D., împotriva pârâților Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Municipiul Cluj
- Napoca și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor București, și
s-a stabilit dreptul reclamanților Ș.L.E., S.D. și S.A.D. la despăgubiri în
condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a
despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Titlul VII din Legea nr.
247/2005, pentru imobilul situat în municipiul Cluj -Napoca, colonia Borhanci,
în suprafață totală de 12,16 ha, înscris în C.F. Cluj.
Pentru a pronunța această sentință,
tribunalul a reținut că reclamantele S.R.D. și Ș.L.E. au solicitat măsuri
reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru terenul mai sus indicat, fără
ca notificarea acestora să fi fost soluționată. Prin decizia pronunțată în apel
s-a statuat că imobilul este supus regimului juridic prevăzut de Legea nr.
10/2001, iar reclamanții sunt persoane îndreptățite la obținerea măsurilor
reparatorii, în temeiul acestui act normativ.
Deoarece în ultima precizare de
acțiune s-a menționat că nu mai există teren liber, tribunalul a admis acțiunea
și a obligat pârâții să stabilească și să plătească despăgubiri în condițiile
Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Prin Decizia civilă nr. 329 din 9
decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Guj s-a dispus admiterea apelurilor
formulate de reclamanții S.D., S.A.D., Ș.L.E. și pârâtul Statul Român prin
Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 219 din 17
aprilie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosar nr. 1162/117/2008, pe
care o schimbă în parte în sensul că admite excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și
Finanțelor față de care respinge acțiunea.
S-a dispus restituirea în natură a
parcelei de teren în suprafață de 428 mp, identificată potrivit expertizei
judiciare întocmită de expert F.F.
A fost stabilit dreptul reclamanților
la despăgubiri în condițiile legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005
pentru imobilul situat în Cluj - Napoca, C.B. în suprafață totală de 12 ha și 1.172
mp înscris în C.F. Cluj.
Au fost menținute celelalte dispoziții
ale sentinței atacate.
Au fost respinse apelurile declarate
de pârâții Primarul Municipiului Cluj - Napoca și Municipiul Cluj - Napoca
împotriva aceleiași sentințe.
Pentru a se pronunța astfel instanța a
reținut următoarele:
Prin notificarea înregistrată din 8
noiembrie 2002 reclamantele în calitate de succesoare a lui Ș.A., au solicitat
restituirea în natură a suprafeței de 12,16 ha situată în intravilan, înscrisă
în CF 8035 și C.F. Cluj. S-a menționat că din totalul de 22,16 deținut de
antecesorul acestora s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a 10 ha
teren, rămânând de restituit suprafața de 12,16 ha teren.
În primul ciclu procesual, prin Decizia
civilă nr. 39/ A din 6 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul
nr. 1333/117/2007, irevocabilă, prin neexercitarea recursului, curtea a statuat
că din 1999 terenul în litigiu se află în intravilanul municipiului Cluj, deci
la data formulării notificării era în intravilan.
Sintetizând, curtea a reținut că
terenul în litigiu a fost preluat abuziv și era situat la data formulării
notificării în intravilanul municipiului, astfel că intră sub incidența Legii
nr. 10/2001. S-a mai reținut că deși notificarea a fost transmisă Comisiei
Locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, nici aceasta nu a soluționat
cererea.
Recurenții au arătat, în motivele de
apel că o parte din parcela cu top din C.F., poate fi restituit în natură,
întrucât pe celelalte nr. top s-au emis titluri de proprietate în baza Legii
nr. 18/1991, altor persoane. Față de această susținere, s-a solicitat
Serviciului Administrare Fond funciar - municipiul Cluj - Napoca să ne comunice
dacă nr. top din C.F. Cluj - Napoca a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 sau
Legii nr. 247/2005.
Din adresa din 2 februarie 2008
rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991
s-a făcut conform registrului agricol, fiind atribuit Comisiei Municipale de
Fond funciar și că îh temeiul Legii nr. 247/2005 acest teren aferent nr. top.
arătat a fost solicitat și de reclamantele Ș.L. și S.R.D. și s-au depus
cererile anexate.
Din C.F. Cluj rezultă că nr. top.
arător și fânaț la Borhanci în suprafață utilă de 20 iugh și 1137 stjp. A fost
dezmembrat de mai multe ori, în prezent în C.F. mai există în suprafață de
21.883 mp intabulat în favoarea proprietarilor tabulari.
La solicitarea reclamantelor apelante
s-a administrat în probațiune o expertiză topografică, prin care se urmărea
identificarea terenului liber din parcela cu nr. top. înscrisă în C.F. Cluj.
In raportul de expertiză efectuat,
terenul identificat de d-na expert F.F., s-a arătat că terenul indicat de
reclamante face parte din nr. topografic inițial, care era înscris în C.F., în
suprafață de 36.497 mp.
Acest număr topografic a fost
dezmembrat după cum urmează: parcela de 34,091 mp a fost transcrisă în C.F. în
favoarea reclamanților, parcela drum cu suprafața de 440 mp a fost intabulat în
favoarea Statului Român (după atribuirea titlului de proprietate
reclamanților); parcela în suprafață de 1.538 mp a fost atribuit reclamanților
și intabulat în C.F.Cluj. La un calcul matematic a rezultat că totalul
suprafeței dezmembrate în cele trei numere topografice mai sus arătate este de
36.069 mp față de 36.497 mp înscrisă în C.F. Cluj.
Apoi, doamna expert a apreciat că
parcela este înscrisă în C.F. cu suprafața de 1.038 mp, dar suprafața
identificată la fața locului este cu 473 mp mai mare.
S-a propus de către expert îndreptarea
erorii materiale (derivată dintr-o eroare de calcul) și înscrierea terenului în
suprafață de 428 mp, C.F. Cluj în favoarea reclamanților. Apoi se propune
alipirea parcelei în favoarea reclamanților și reînscrierea în C.F. Cluj.
Verificând situația de carte funciară
a constatat că situația prezentată în raportul de expertiză este corectă. Ca
urmare a intabulării sentinței civile nr. 2847/1994 a fost dezmembrată și
parcela în suprafață de 1.538 mp a fost intabulată în favoarea lui Ș.A., apoi
parcela cu drum în suprafață de 440 mp a fost atribuită Statului Român. Adunând
suprafața celor trei parcele dezmembrate rezultă că dintr-o eroare de calcul nu
se regăsește o suprafață de 428 mp.
Prin urmare, este vorba de eroare de
calcul la dezmembrarea nr. topografic inițial, întrucât adunând suprafața
parcelelor înscrise în C.F. rezultă suprafața de 36.069 mp, față de 36.497 mp
cât este menționată în cartea funciară. Se mai reține că în raportul de
expertiză s-a constatat că există real această suprafață de teren.
Având în vedere că terenul se afla în
intravilanul municipiului Cluj Napoca la data formulării notificării de către
reclamanți și cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit că reclamanții sunt
îndreptățiți la măsuri reparatorii potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001.
Curtea va constata că apelul reclamanților este fondat. Legea nr. 10/2001, ca
lege cu caracter reparator, stipulează că restituirea în natură se dispune în
toate situațiile când este posibil potrivit art. 1 raportat la art. 7 din Legea
nr. 10/2001.
În raportul de expertiză s-a arătat că
suprafața existentă este de 473 mp și nu 428 mp, cât rezultă din calculele
matematice raportat la suprafața menționată în cartea funciară. Deoarece doamna
expert nu a justificat de unde provine această suprafață în plus și instanța nu
a fost investită cu un petit de rectificare carte funciară curtea va avea în
vedere suprafața de 428 mp ce rezultă din situația de carte funciară.
Deoarece se mai pot restitui 428 mp în
temeiul art. 9 raportat la art. 26 din Legea nr. 10/2001 și art. 296 C. proc.
civ. va fi admis apelul reclamantelor în parte și va fi schimbată sentința
civilă în sensul că se va dispune restituirea în natură a parcelei de teren în
suprafață de 428 mp identificată potrivit expertizei judiciare întocmită de
expert F.F. S-a stabilit dreptul reclamanților la despăgubiri în condițiile
legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul situat în Cluj
Napoca, Colonia Borhanci în suprafață totală de 12 ha și 1.172 mp înscris în C.F.
Cluj.
Apelul declarat de pârâtul Statul
Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a fost reținut ca fondat.
Prezenta acțiune a fost formulată deoarece unitatea deținătoare a imobilului,
în speță Municipiul Cluj Napoca nu s-a pronunțat asupra notificării
reclamanților deși a trecut foarte mult timp de la investire. Deoarece prin Legea
nr. 10/2001 au fost delegați ca reprezentanți ai Statului Român unitatea
deținătoare sau pentru procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 C.C.S.D. și nu
Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prin urmare, curtea a constatat că
Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală
pasivă motiv pentru care în temeiul art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 296
C. proc. civ. a dispus admiterea apelului Statului Român prin Ministerul
Economiei și Finanțelor.
Apelurile declarate de pârâții
Primarul Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj au fost respinse ca
nefondate. Motivele invocate în apel vizează împrejurarea că nu sunt incidente
dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 deoarece terenul a fost situat în
extravilan la data când a fost preluat de C.A.P. Cluj Napoca.
Această chestiune de drept a fost
tranșată prin Decizia civilă nr. 39/A/2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj,
în Dosarul nr. 1333/117/2007, irevocabilă, prin neexercitarea recursului,
curtea a statuat că din 1999 terenul în litigiu se află în intravilanul
Municipiului Cluj, deci la data formulării notificării era în intravilan și
face obiectul Legii nr. 10/2001. In apel nu se mai poate analiza această
critică, problema de drept fiind dezlegată. Dacă apelanții au fost nemulțumiți
de dezlegarea dată de Curtea de Apel Cluj puteau exercita recurs, însă se
constată că nu au exercitat această cale de atac.
Prin urmare în temeiul art. 296 C.
proc. civ. au fost respinse apelurile declarate de pârâții Primarul
Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca.
Împotriva acestei decizii au formulat
recurs Primarul Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca prin primar.
Ambele recursuri sunt întemeiate pe
dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și vizează modul defectuos de
efectuare a expertizei tehnice care nu a suprapus harta topografică cu cea
cadastrală pentru a verifica dacă terenul în litigiu în suprafață de 428 mp
teren este liber și nu sunt titluri de proprietate eliberate altor persoane.
În opinia recurentului se impune
refacerea raportului de expertiză.
Solicită admiterea recursului, a
apelului și respingerea acțiunii.
Intimații au formulat întâmpinare,
invocând neîncadrarea criticilor aduse deciziei recurate în motivele de recurs
indicate de recurenți, solicitând respingerea lor.
La termenul din 6 octombrie 2010
instanța a pus în discuție neîncadrarea criticilor aduse deciziei recurate în
motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Astfel, potrivit art. 306 alin. (1) C.
proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu
excepția motivelor de ordine publică așa cum dispune art. 306 alin. (2) C.
proc. civ.
Conform alin. (3) al aceluiași
articol, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului
dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele
prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Prin urmare, nu indicarea greșită ori
neindicarea motivelor de recurs atrage sancțiunea nulității recursului, ci
nemotivarea recursului, în sensul neformulării de critici aduse deciziei
recurate, susceptibile de a atrage calificarea juridică a unuia dintre cele
nouă motive de recurs prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ.
În cauză, deși recurenții au indicat
drept motiv de recurs pct. 8 și 9 al art. 304 C. proc. civ., criticile aduse
deciziei recurate, nu pot fi examinate nici sub auspiciile pct. 8 al art. 304
C. proc. civ. și nici ale pct. 9 art. 304 C. proc. civ. ori a unui alt motiv de
recurs, deoarece vizează situații de fapt, exclus de a fi examinate prin prisma
vreunui motiv de recurs.
În esență, recurenții critică raportul
de expertiză efectuat în cauză.
Or, aprecierea raportului de
expertiză, ori conținutul acestuia sunt aspecte care in de netemeinicia
hotărârii, și nu de nelegalitatea ei.
În consecință, conform art. 306 C.
proc. civ., recursurile astfel formulate sunt nule.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nule recursurile declarate de
pârâții Municipiul Cluj-Napoca prin Primar și Primarul Municipiului Cluj-Napoca
împotriva Deciziei nr. 329/ A din 9 decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția
civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.
Obligă recurenții la plata sumei de 1.188
lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
6 octombrie 2010.