ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2559/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Constanța, reclamantul O.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta

Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța, anularea Deciziei din 30

aprilie 2010 emisă de pârâtă și a procesului-verbal de inspecție din 29 martie

2010.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că prin procesul-verbal de inspecție din 29 martie 2010

s-a analizat situația obligațiilor de plată avute de SC C.T. SRL către bugetul

de stat, stabilindu-se în sarcina sa responsabilitatea pentru nerespectarea

unor prevederi legale, că împotriva acestui act administrativ a formulat

contestație, iar pârâta, prin Decizia din 30 aprilie 2010, a suspendat

soluționarea contestației pe motiv că există o plângere penală pe rol.

Reclamantul a

criticat soluția dată de către organele fiscale, susținând că aspectele

invocate în cadrul contestației, vizând nulitatea procesului-verbal de

inspecție din 29 martie 2010, nu au legătură cu soluționarea de către organele

de cercetare penală a unei eventuale plângeri penale.

instanței de fond

Prin Sentința civilă

nr. 228/CA din data de 28 iunie 2010, Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă, fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a

respins ca nefondată acțiunea reclamantului.

și de drept pe care s-a întemeiat convingerea instanței de fond

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că prin adresa din 8 februarie 2010,

înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța la 10

februarie 2010, D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanța a solicitat informații

privind valoarea obligațiilor de plată datorate bugetului consolidat la 31

decembrie 2008 de către SC C.T. SRL și dacă prin Adresa din 21 decembrie 2008

emisă de A.F.P.O. Murfatlar către B.C.R. SA - Sucursala Constanța s-a cauzat

prejudiciu, precum și persoanele răspunzătoare de producerea acestuia, arătând

că aceste informații sunt necesare pentru soluționarea Dosarului nr. 66/P/2009.

Urmare acestei

adrese, s-a procedat la verificarea societății de către A.N.A.F. - Direcția

Generală a Finanțelor Publice Constanța, verificare finalizată cu

procesul-verbal de inspecție din 23 martie 2010, prin care s-a reținut că

ridicarea popririi instituite la SC C.T. SRL nu s-a făcut cu respectarea

prevederilor art. 148 din O.U.G. nr. 92/2003, iar responsabilitatea pentru

nerespectarea prevederilor legale a fost reținută în sarcina domnului O.V. -

șef administrație.

Instanța de fond a

concluzionat că Decizia nr. 8/2010 a fost emisă cu respectarea art. 216 pct. 4

din O.G. nr. 92/2003, întrucât pentru soluționarea contestației pe cale

administrativă este necesară finalizarea dosarului penal, care va stabili dacă

în speță s-a cauzat prejudiciu bugetului consolidat la 31 decembrie 2008 de

către SC C.T. SRL, numai după finalizarea laturii penale organul fiscal putând

proceda la analizarea contestației reclamantului din prisma motivelor invocate

de către acesta.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul O.V., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Motivele de recurs

sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C.

proc. civ.

Hotărârea a fost dată

cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

4.1. Temeiul de drept

al emiterii actelor administrative atacate, cât și temeiul de drept al

contestației este art. 22 pct. 8 din O.G. nr. 119/1999 și nu O.G. nr. 92/2003,

așa cum instanța de fond a reținut în mod greșit.

4.2. Prin contestația

formulată, recurentul susține că a invocat nulitatea absolută a

procesului-verbal de inspecție din 29 martie 2010, motivat de faptul că art. 22

pct. 8 teza I din O.G. nr. 119/1999 prevede că „în cazul în care în urma

inspecției efectuate se constată abateri de la legalitate care au produs pagube

pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, se va întocmi

proces-verbal de inspecție”.

4.3. Prin

procesul-verbal de inspecție din 29 martie 2010 nu se stabilește niciun

prejudiciu concret în sarcina vreunei persoane.

4.4. Recurentul a mai

invocat, prin contestație, nulitatea relativă a procesului-verbal de inspecție,

având în vedere că inspectorii desemnați au solicitat o notă explicativă cu o

singură întrebare referitoare la ridicarea popririi și nu i-a fost prezentată

adresa pentru a o putea analiza și a da eventualele lămuriri.

II. Considerentele

Înaltei Curți de Casație și Justiție - instanță competentă în soluționarea căii

de atac a recursului

fondat pentru următoarele considerente:

1.1. Urmare a Adresei

din 10 februarie 2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanța, a fost

încheiat procesul-verbal de inspecție din 29 martie 2010 de către inspectorii

din cadrul Biroului de control.

Inspecția a avut loc

în temeiul art. 3 și art. 22 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, republicată.

1.2. Împotriva

acestui act, recurentul-reclamant a formulat contestație, iar prin Decizia din

30 aprilie 2010 s-a dispus suspendarea soluționării contestației până la

finalizarea laturii penale, în temeiul art. 22 alin. (8) din O.G. nr. 119/1999,

republicată, privind controlul intern și controlul financiar preventiv.

1.3. Analizând

dispozițiile art. 22 din O.G. nr. 119/1999, republicată, se constată că acestea

nu permit suspendarea soluționării contestației până la finalizarea laturii penale,

nefiind aplicabile prevederile art. 216 pct. 4, art. 214 pct. 1 lit. a) C.

proc. fisc., astfel cum a apreciat instanța de fond.

1.4. Mai mult,

organul de urmărire penală a solicitat Biroului de control al Direcției

Generale a Finanțelor Publice Constanța informații concrete cu privire la

valoarea obligațiilor de plată datorate bugetului consolidat la 31 decembrie

2008 de către SC C.T. SRL, precum și dacă prin Adresa din 21 decembrie 2008

emisă de A.F.P.O. Murfatlar către B.C.R. SA - Sucursala Constanța s-a cauzat

prejudiciu și să se indice persoane răspunzătoare de producerea acestuia.

1.5. Intimata-pârâtă,

prin actele emise, procesul-verbal de inspecție și decizia ce soluționează

contestația formulată împotriva procesului-verbal de inspecție are obligația să

decidă asupra aspectelor solicitate.

1.6. Suspendarea

soluționării contestației nu reprezintă o măsură legală, permisă de

dispozițiile O.G. nr. 119/1999, astfel încât decizia este nelegală.

în drept, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ.

coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și

completată, se va admite recursul formulat și se va casa sentința recurată.

2.1. În temeiul art.

1 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, urmează a se admite

acțiunea și a se anula Decizia din 30 aprilie 2010 dată în urma soluționării

contestației, iar intimatul va proceda la analiza pe fond a procesului-verbal

de inspecție, când va aprecia și asupra cauzelor de nulitate invocate de recurentul-reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

formulat de O.V. împotriva Sentinței civile nr. 228/CA din data de 28 iunie

2010 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, de

contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

recurată. Admite acțiunea formulată de reclamant.

Anulează Decizia din

30 aprilie 2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 mai 2011.