ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.09.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3356/2010

HOTĂRÂRE
27.09.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3356/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin încheierea din 21 septembrie

2010 a Curții de Apel Bacău, în baza art. 160

b

rap. la art. 300

2

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut că subzistă în continuare temeiul prev. de art. 148 alin.

(1) lit. f) C. proc. pen. în sensul că există probe că lăsarea în libertate a

inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În conformitate cu acest text de

lege trebuie să există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un

pericol concret care să aducă atingere ordinii publice, iar în cadrul

criteriilor complementare, gradul de pericol social al infracțiunii presupuse a

fi săvârșită de către inculpat, inclusiv a inculpatului arestat, trebuie privit

și prin prisma unor circumstanțe concrete ale cauzei.

Aceste circumstanțe concrete constau

în agresarea repetată a soției sale, victima infracțiunii, care a culminat cu

decesul ei, modalitatea deosebit de violentă în care s-a comis fapta, obiectul

folosit –secure, urmând ca în apelul procurorului să se stabilească dacă

încadrarea juridică este cea prevăzută de art. 174-175 lit. c) C. pen. cum se

susține în rechizitoriu sau art. 183 C. pen., cum a reținut prima instanță.

Nu pot fi ignorate nici concluziile

Raportului de nouă Expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de IML Mina

Minovici (filele 337-341 dosar fond) care a constatat că inculpatul a păstrat

capacitatea psihică de apreciere a faptei și prezenta tulburare de

personalitate de tip mixt cu manifestări heteroagresive.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea măsurii arestării preventive

întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acesteia, iar

judecarea sa în stare de libertate nu ar împiedica desfășurarea normală a procesului

penal.

Recursul este nefondat.

Inculpatul C.E. a fost trimis în

judecată, în stare de arest preventiv conform art. 148 lit. f) C. proc. pen.,

pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175

lit. c) C. pen.

În fapt s-a reținut că la data de 27

ianuarie 2008, inculpatul a lovit-o în mod repetat pe soția sa, victima C.M.,

cu securea în zona picioarelor, lovituri care au condus la decesul acesteia.

Prin sentința penală nr. 141 din 28

iulie 2010 a Tribunalului Neamț s-a schimbat încadrarea juridică a faptei în

infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen. și a

fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 2 ani, menținându-se starea

de arest a acestuia.

Instanța de prim control judiciar a

menținut corect starea de arest a inculpatului față de disp. art. 160

b

rap. la art. 300

2

art. 148 lit. f) C. proc. pen. subzistă și în prezent și impune în continuare

privarea de libertate a inculpatului.

Astfel, pedeapsa prevăzută de lege

este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă

pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura și

gravitatea faptei comise, modalitatea de săvârșire ce denotă violența

inculpatului.

Pe de altă parte, inculpatul este

legal deținut în baza unei hotărâri de condamnare, chiar dacă împotriva

acesteia s-a exercitat calea de atac a apelului.

Față de considerentele expuse, în

baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va

respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.E.

împotriva încheierii din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală,

cauze minori și familie, pronunțată în dosarul nr. 1596.5/103/2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

27 septembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-08-25
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2937/2010
i și picioarele în zona capului și consecința produsă - moartea violentă a victimei datorată insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui traumatism cranio-cerebral cu contuzie cerebrală, în actul de inculpare reținându-se că in
ÎCCJ 2011-04-04
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1346/2011
în libertate a acestuia ar crea o stare de neliniște și neîncredere în rândul membrilor societății, sporindu-se nejustificat gradul de insecuritate socială la nivel local. Pericolul social deosebit se reliefează și în disponiblitatea inculp
ÎCCJ 2003-11-12
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4822/2003
să reținerea de 24 de ore din 26 iunie 2002. A menținut pedepsele aplicate și pedeapsa rezultantă ca urmare a contopirii. Inculpatul, nemulțumit de această hotărâre, a atacat-o cu recurs pe care l-a înaintat Curții Supreme de Justiție, secț
ÎCCJ 2010-12-06
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4373/2010
indicii grave de vinovăție care, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, constituie factori pertinenți, ce legitimează privarea de libertate, dar și din perspectiva pericolului de a fugi și a realului pericol pe care
ÎCCJ 2010-10-25
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3751/2010
de comitere - prin aplicarea de lovituri repetate cu un cuțit, și consecința produsă - leziuni ce au pus în primejdie viața victimei, în actul de inculpare reținându-se că inculpatul ar fi acționat împotriva victimei, fără ca aceasta din ur
Sursă