ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2633/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2633/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Apel Timișoara, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 413 din 26
noiembrie 2009, a declinat competența materială de soluționare a acțiunii
formulate de reclamantul T.M.A., în contradictoriu cu pârâtele C.A.S. Timiș și
C.N.A.S., în favoarea J. Timișoara reținând, în esență, că obiectul dedus
judecății este o acțiune în pretenții, constând în solicitarea obligării
pârâtelor, în solidar, la plata sumei de 12548,10 euro sau echivalentul în lei
la data plății, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat reclamantului
prin neplata contravalorii serviciilor medicale de care a beneficiar în
străinătate, la Spitalul General al Orașului Viena și, prin urmare, în speță,
nu sunt incidente dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, pe care acesta și-a întemeiat acțiunea.
Împotriva sentinței instanței de
fond a declarat recurs reclamantul, invocând motivul de nelegalitate prevăzut
de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., precum și dispozițiile art. 304
1
C.
proc. civ.
Recurentul a susținut că intimatele
au calitate procesuală pasivă în cauză, în contextul dispozițiilor art. 236 din
Legea nr. 95/2006, modificată prin Legea nr. 264/2007 și întrucât cererea sa
privind rambursarea cheltuielilor ocazionate de serviciile medicale acordate în
străinătate nu a fost soluționată în termenul prevăzut de art. 8 alin. (7) din
Normele metodologice aprobate prin Ordinul C.N.A.S. nr. 729/2009, în cauză
devin incident prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care-l
îndreptățesc să sesizeze instanța de contencios administrativ.
Recursul este fondat.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 236
alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății: „Persoanele
asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, aflate pe
teritoriul statelor cu care România a încheiat documente internaționale cu
prevederi în domeniul sănătății, beneficiază de servicii medicale pe teritoriul
acestor state, în condițiile prevăzute de respectivele documente
internaționale”, iar „Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea
serviciilor medicale în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul
sănătății la care România estre parte, este efectuată de casele de asigurări de
sănătate prin intermediul C.N.A.S.”.
De asemenea, în conformitate cu
prevederile art. 8 alin. (1) și (2) din Normele metodologice aprobate prin
Ordinul C.N.A.S. nr. 729/2009: în condițiile în care un asigurat al sistemului
medical din România beneficiază de asistență medicală într-un stat membru UE,
la solicitarea acestuia, C.A.S. rambursează contravaloarea serviciilor medicale
respective în condițiile legii.
Pe de altă parte, potrivit art. 8 alin.
(1) din Legea nr. 554/2004 „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege
sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral,
nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă adresată autorității publice
emitente sau dacă nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de art. 7 alin.
(4) poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă pentru a
solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și
eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței
de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept al
său, recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul
nejustificat de soluționare a cererii”.
Având în vedere dispozițiile legale
mai sus menționate și în raport de obiectul cererii formulate de reclamant,
Curtea constată că aparține instanței de contencios administrativ, respectiv
Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal,
competența de soluționare a pricinii, soluția de declinare în favoarea secției
civile a aceleiași curți de apel fiind greșită.
Pe cale de consecință, Înalta Curte,
în conformitate cu dispozițiile art. 312 C. proc. civ., va admite recursul
declarat în cauză, va casa sentința atacată și va trimite cauza, la aceiași
instanță, pentru continuare judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de T.M.A. împotriva
sentinței civile nr. 413 din 26 noiembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite
cauza, la aceiași instanță, pentru continuarea judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 19 mai 2010.