ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6647/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 314 din 6 mai 2009 a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte plângerea extinsă și precizată formulată de W.I. în contradictoriu cu intimații Primarul Municipiului Cluj-Napoca, C.I. și C.A.S. și în consecință, s-a modificat parțial dispoziția nr. 3895 din 28 februarie 2007 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca. I s-a acordat petentului un drept de folosință special asupra cotei de 1/2 parte din terenul în suprafață de 1246 mp, identificat în parcela nr.top 11104/2/2/1 în suprafață de 689 mp, în parcela nr. top 11104/2/3 în suprafață de 259 mp, toate înscrise în C.F. nr. 127907 Cluj-Napoca. S-a dispus rectificarea C.F. nr. 127907 Cluj-Napoca, în sensul radierii dreptului de concesiune înscris sub CI 2 în favoarea pârâților C.I.

și C.A.S. S-a respins cererea de restituire în natură a cotei de 1/2 parte din apartamentele nr. 1, 3, 4 și a terenului aferent acestora și restituirea terenului în proprietate. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut că prin dispoziția nr. 3195 din 28 februarie 2007 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca , i s-a restituit petentului W.I. în natură cota de 1/2 pârâte din apartamentul nr. 2 având nr.top 11104/1/II, cu părțile indivize comune în cotă de 12,7/100 părți din imobilul construcție situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F. colectivă nr. 127905 și C.F. individuală nr. 127906, iar pentru cota de 1/2 parte din terenul aferent acestui apartament, i s-a acordat reclamantului un drept de folosință special, conform prevederilor cuprinse în Titlul II, art. II din O.U.G.

nr. 184/2002. Cu privire la cota de 1/2 parte din apartamentele 1,3,4 și cota de 1/2 parte din terenul aferent acestora, situat în Cluj-Napoca, i s-a propus petentului acordare de despăgubiri în condițiile Titlului II al Legii nr. 247/2005. In ceea ce privește apartamentele nr. 1, 3 și 4, din clădirea situată în Cluj-Napoca, prima instanță a reținut că acestea au fost înstrăinate împreună cu terenul aferent numiților B.R.I. și soția sa M., M.L.V. și soția E. și lui S.S. , iar petiționarul nu a făcut dovada că ar fi obținut desființarea pe cale judecătorească a contractelor de vânzare-cumpărare a apartamentelor a căror restituire în natură o solicită. Asupra parcelei cu nr.top 11104/2/2 s-a înscris dreptul de concesiune pe o durată de 49 ani, în favoarea pârâților C.I.

și C.A.S. în baza contractului de concesiune nr. 11916/2000 încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. întrucât contractul de concesiune a fost reziliat, iar pe terenul în suprafață de 1246 mp, nu există amplasat decât un garaj reprezentând o construcție ușoară, din concluziile expertizei efectuate de expert P.I.D. a rezultat că tehnic poate fi restituit în natură, însă fiindcă petiționarul este cetățean străin , el poate beneficia numai de un drept de folosință special, conform Titlului II, art. II din O.U.G. nr. 184/2002. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul W.I. și pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca. Prin apelul declarat reclamantul a susținut că este cetățean român, aspect dovedit cu adresa nr. 16470 din 14 februarie 1996 eliberată de Ambasada României din Tel Aviv astfel încât este îndreptățit la restituirea în natură a cotei de 1/2 părți din terenul situat în Cluj-Napoca.

In apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca s-a solicitat modificarea sentinței apelate în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamantului. O porțiune din terenul restituit în natură are destinația de servitute, reprezentând singura cale de acces atât spre locuințele din imobil, cât și spre parcela cu destinația de curte, având nr.top 11104/2/1 aferentă apartamentelor din construcția existentă, astfel încât din rațiuni economice și funcționale, parcela rămasă efectiv liberă nu este suficient de mare pentru a putea fi valorificată în vreun fel. A mai arătat pârâtul, că în ceea ce privește cheltuielile de judecată la care a fost obligat, în temeiul art. 274 C. proc.

civ., urmează a respinge acest petit. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale; pentru minori și familie, prin decizia nr. 277/A/2009 din 4 noiembrie 2009 a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamantul W.I. și pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 314 din 6 mai 2009 a Tribunalului Cluj. Pentru a decide astfel, curtea de apel, a reținut, în ceea ce privește apelul reclamantului W.I. că acesta nu a făcut dovada cetățeniei române, cu cartea de identitate, pașaport ori cu certificatul prevăzut de art. 19 alin. (4) din Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română.

Adresa nr. 16470 din 14 februarie 1996 eliberată de secția consulară â Ambasadei României la Tel Aviv, aflată în copie xerox nu face dovada cetățeniei române, adresantul fiind W. în timp ce acțiunea introductivă de instanță și cererea de apel este semnată W. In privința apelului declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, curtea, a reținut că pe terenul în suprafață de 689 mp, există doar un garaj în suprafață de 18,40 mp, edificat din cărămidă și acoperit cu țiglă dar nebranșat la instalațiile de apă, gaz, canal, iar în ceea ce privește parcela cu nr.top. 11104/2/2 în suprafață tabulară de 298 mp, este liberă de construcții, ca și parcela cu nr.top. 11104/2/3 în suprafață de 259 mp, astfel încât în temeiul art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, coroborate cu prevederile art. II alin. (1) din Titlul II al O.U.G.

nr. 184/2002, în mod corect prima instanță i-a acordat reclamantului doar un drept de folosință special asupra cotei de 1/2 parte din terenul în suprafață de 1246 mp. A mai reținut curtea, că deși acțiunea introductivă de instanță a fost admisă în parte, față de măsura în care a fost admisă și de culpa procesuală a pârâtului în mod corect a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată parțiale, în sumă de 1400 lei. Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca criticând-o ca nelegală întrucât o porțiune din terenul restituit în natură reclamantului are destinația de servitute de trecere, reprezentând singura cale de acces atât spre locuințele din imobil cât și spre parcela curți cu nr.top.

11104/2/1, astfel încât în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. l0/2001,republicată, terenul nu poate fi restituit în natură. A mai susținut recurentul că, parcela cu nr.top 11104/2/1, are destinația de curte, fiind aferentă apartamentelor din construcția existentă. F ață de cele expuse recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe cale de consecință, respingerea în întregime a acțiunii formulată și menținerea dispoziției nr. 3895/2007 ca fiind legală. Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate care pot fi încadrate în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză va fi respins pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert ing. P.I. rezultă că parcela cu nr.topo 11104/1/3 în suprafață tabulară de 259 mp, și suprafață măsurată de 247 mp, este liberă de construcții definitive și a fost parcelată ca și cale de acces la parcela nr.topo 11104/1/2. Întrucât din adresa nr. 598/303 din 19 septembrie 2007 emisă de Comisia tehnică pentru aplicarea Legii 10/2001 Cluj-Napoca, rezultă că dreptul de concesiune înscris asupra parcelei nr. 11104/2/2 nu mai este de actualitate deoarece contractul de concesiune a fost reziliat, iar acest teren este liber astfel încât în mod corect prima instanță a dispus restituirea în natură către reclamant, terenul nemaiavând destinația de servitute de trecere cum greșit susține recurentul.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca atare. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIUL CLUJ - NAPOCA împotriva deciziei civile nr. 277/A din 04 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 decembrie 2010.