ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1457/2011

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea formulată de petiționarul V.M., deținut în Penitenciarul Jilava, s-a solicitat tragerea la răspundere penală a numiților S.C. comisar șef, director al penitenciarului arătat și P.C., comisar, director adjunct al aceleiași unități pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prevăzută de art. 247 1 C. pen. constând în aceea că persoanele reclamate i-au respins la 10 octombrie 2009 cererea de reînscriere la cursuri universitare în anul de studii 2009/2010 forma de învățământ frecvența redusă a Facultății de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din cadrul Universității „Spiru Haret”.

În urma actelor premergătoare efectuate Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin rezoluția nr. 5/P/2010 din 3 martie 2010 a dispus, în baza art. 228 alin. (1) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale, cu motivarea că lipsește intenția de săvârșire a infracțiunii și că respingerea cererii este urmarea conduitei neadecvate a petiționarului în cadrul penitenciarului. Împotriva acestei soluții petiționarul a formulat plângere care a fost respinsă prin rezoluția nr. 485/II/2/2010 din 26 martie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București care a considerat că rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică.

În contra rezoluției de netrimitere în judecată petiționarul V.M. a formulat plângere în baza art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., susținând că, intimații i-au încălcat dreptul la studii și că astfel se impune tragerea lor la răspundere penală. Curtea de Apel București, secția I penală, prin sentința penală nr. 287 din 27 septembrie 2010 a respins plângerea petiționarului V.M., considerând legală și temeinică rezoluția atacată. Astfel, s-a reținut, în baza actelor premergătoare efectuate, că respingerea cererii de înscriere la cursuri universitare s-a datorat comportamentului neadecvat al petentului în cadrul penitenciarului și că lipsește intenția de săvârșire a infracțiunii reclamate. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petiționarul V.M.

care fiind liberat din executarea pedepsei, nu s-a prezentat în vederea motivării și susținerii acestui recurs. Examinând hotărârea atacată în baza art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele, Curtea constată neîntemeiat recursul declarat. Potrivit actelor premergătoare efectuate petiționarul, care a fost deținut în Penitenciarul Jilava, a beneficiat anterior, de aprobare din partea directorului penitenciarului de a urma cursuri universitare, forma de învățământ la distanță, pentru anul universitar 2008-2009. Petiționarul a solicitat apoi prezentarea la examene însă la unitate nu s-a primit programa examenelor nici pentru sesiunea din ianuarie nici pentru cea din iunie, deși s-a solicitat facultății încheierea unui protocol.

Ulterior, forma de învățământ la distanță la Universitatea „Spiru Haret” s-a desființat, iar petiționarul a refuzat să se înscrie la o altă facultate. La 1 ianuarie 2009 petiționarul a solicitat aprobare pentru înscrierea la Facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din cadrul Universității „Spiru Haret” forma de învățământ cu frecvență redusă, care presupunea prezența la cursuri în afara penitenciarului.

Având în vedere că petiționarul, consumator de droguri și-a injectat în mod voluntar o substanță compusă în brațul drept care a determinat amputarea, conducerea penitenciarului a considerat că respectivul petiționar nu a avut o conduită adecvată în cadrul penitenciarului și nu prezintă suficiente garanții astfel că i-a respins cererea de înscriere la facultatea cu frecvență redusă la data de 13 octombrie 2009. Potrivit art. 2 din Decizia Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 551 din 26 iulie 2007 dată cu aplicarea art. 64 alin. (4) și (5) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor „aprobarea directorului cu privire la participarea persoanei condamnate la o pedeapsă privativă de libertate la cursurile universitare este condiționată de o conduită adecvată a acesteia și de participare activă la activitățile de educație și asistență psihosocială”.

În raport cu aceste dispoziții respingerea cererii petiționarului de înscriere la cursurile universitare cu frecvență redusă s-a făcut cu respectarea legii, constatându-se ca prin comportamentul său în cadrul unității penitenciare, persoana solicitantă nu a îndeplinit condiția de a avea o conduită adecvată. Așa fiind, rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale împotriva intimaților S.C.B. și P.C. pentru lipsa intenției de săvârșire a infracțiunii prevăzută de art. 247 1 C. pen. este legală și temeinică și în mod justificat a fost menținută de prima instanță. În consecință, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de petiționarul V.M.

cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul V.M. împotriva sentinței penale nr. 287 din 27 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 aprilie 2011.