ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1852/2011

Asupra

recursului penal de față;

Prin

încheierea din 4 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și

pentru cauze cu minori și de familie, s-a dispus arestarea persoanei solicitate

T.D.D. pe o durată de 5 zile, de la data de 4 mai 2011 până la data de 8 mai

2011 inclusiv.

Prima

instanță a reținut că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a

transmis, în conformitate cu dispozițiile art. 89 alin. (1) din Legea nr. 302/2004,

semnalarea Biroului S.I.R.E.N.E. România pentru desfășurarea procedurii de

punere în executare a mandatului European de arestare emis de către

autoritățile judiciare austriece, față de cetățeanul român T.D.D.

În

cuprinsul sesizării, se arată că autoritățile austriece au emis împotriva

persoanei solicitate un mandat European de arestare la data de 22 aprilie 2011,

pentru comiterea infracțiunilor de furt în mod calificat și tâlhărie, iar la

data de 04 mai 2011, urmare sesizării transmisă prin Biroul SIRENE România,

împotriva persoanei solicitate s-a luat de către procuror măsura reținerii pe o

durată de 24 de ore, cu începere de la data de 04 mai 2011, ora 10

00

,

până la 05 mai 2011, ora 10

00

.

Față

de cele reținute, s-a constatat că în cauză este aplicabilă procedura reținerii

și arestării persoanei solicitate în regim de urgență, pe baza semnalării

transmise de Biroul SIRENE România, procedură prevăzută de art. 883 și art. 90 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 302/2004, modificată și completată prin Legea nr. 222/2008.

În

conformitate cu art. 90 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată și

completată prin Legea nr. 222/2008, la termenul din 04 mai 2011, Curtea a

procedat la verificarea identității persoanei solicitate, asigurându-se,

totodată, că aceasta a fost informată despre motivul reținerii sale (această

împrejurare rezultând și din procesul verbal întocmit de către procuror).

Potrivit

dispozițiilor art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, modificată și

completată prin Legea nr. 222/2008, dacă persoana solicitată a fost reținută

potrivit art. 883 din aceeași lege, instanța trebuie să dispună asupra

arestării sale pe o perioadă de 5 zile sau cu privire la obligarea acesteia de

a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile.

Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat instanței arestarea persoanei

solicitate, pe o perioadă de 5 zile, până la transmiterea mandatului European

de arestare.

Sub

acest aspect, s-a constatat că reținerea persoanei solicitate s-a făcut în baza

semnalării în sistem informatic emisă de Biroul SIRENE România, evidențiindu-se

existența unui mandat European de arestare emis la data de 22 aprilie 2011 de

autoritățile judiciare austriece (Procuratura Graz), în baza unui mandat intern

din 25 martie 2011 (conform verificărilor efectuate prin intermediul aceluiași

birou – fila 3 dosar parchet).

Din

actele și lucrările dosarului înaintate de Parchet reiese că mandatul European

de arestare este emis pe numele T.D.D., persoană identificată cu nume, prenume,

data și locul nașterii, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat,

prin efracție și în formă continuată, prevăzute de art. 127, art. 129 și art. 130

din Codul penal austriac, pedepsite cu închisoare de maxim 10 ani.

În

fapt, s-a reținut că această persoană este suspectată că, în calitate de membru

al unei asociații criminale, a comis furturi calificate în formă continuată,

fiind acuzată de cel puțin trei infracțiuni, faptele susținându-se că au fost

comise împreună cu G.P., R.I.B. (deja arestați) și cu F.D. și L.S. (urmăriți

separat prin S.I.S.).

Astfel,

pe data de 27 noiembrie 2010, persoanele în cauză au furat din incinta firmei K.,

unde au ajuns prin tăierea gardului din ochiuri de sârmă, un tractor marca

Class ca și un motostivuitor telescopic marca Class, în valoare totală de

144.224 Euro, în continuare încercând să fure un încărcător marca Sauerburger,

faptă rămasă în stadiu de tentativă. De asemenea, au mai încercat să fure, prin

efracție, două camioane second-hand, în valoare de 25.000 Euro din incinta

firmei Ferstl.

Între

08-09 decembrie 2010, persoanele în cauză au furat un tractor marca Steyr și o

mașină autopropulsoare marca JCB, cu o valoare totală de 100.000 Euro, forțând

intrarea pe la poarta principală și două porți ale garajului.

La

11 februarie 2011, persoanele mai sus menționate au furat un excavator robot în

valoare de 122.000 Euro, pe care  l-au pornit cu o cheie obținută ilegal, ca și

un laminor, din incinta societății Pusterhomfer, unde au intrat sărind peste o

poartă glisantă.

S-a

arătat că faptele mai sus reținute constituie infracțiunea de furt calificat, prin

efracție, în formă continuată, prevăzută de art. 127,

art. 129 și art. 130 din Codul penal austriac, pedepsită cu închisoare de până

la 10 ani.

Având

în vedere ansamblul datelor obiective ale cauzei, Curtea a apreciat că, în

pofida circumstanțelor personale învederate de persoana solicitată (unele

probleme de sănătate, lipsa antecedentelor penale – hotărârea sa de condamnare

pronunțată de instanțele din România sub aspectul săvârșirii altor infracțiuni

nefiind definitivă), pentru a se asigura soluționarea cu celeritate și în bune

condiții a prezentei cauze (cu atât mai mult cu cât persoana solicitată a

învederat că locuiește, în fapt, în Italia), este necesară arestarea sa, pe o

durată de 5 zile, perioadă în care procurorul va asigura prezentarea mandatului

European de arestare.

Împotriva

acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs persoana solicitată T.D.D.,

solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi

municipiul București până la predarea către autoritățile străine.

În

motivarea recursului, persoana solicitată arată că nu are antecedente penale,

este integrată în societate, are un copil de 14 ani, are reședința în Italia de

peste 15 ani, la data când s-au comis faptele se afla în alte locuri și anume

în București și Italia.

Examinând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, conform dispozițiilor art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

Din

analiza actelor dosarului rezultă că există o semnalare în sistem informatic

emisă de Biroul SIRENE România pentru punerea în executare a unui mandat European

de arestare emis la data de 22 aprilie 2011 de autoritățile judiciare austriece

pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prin efracție și în formă

continuată, prevăzută de art. 127, art. 129 și art. 130 din Codul penal

austriac.

Persoana

solicitată a fost reținută în conformitate cu dispozițiile art. 88

3

din Legea nr. 302/2004, iar instanța a dispus în mod întemeiat arestarea

acesteia pe o durată de 5 zile, așa cum prevăd dispozițiile art. 90 alin. (2) C.

proc. pen., având în vedere că aceasta are reședința în Italia, este cunoscută

cu antecedente penale, fiind condamnată în România pentru tentativă la

infracțiunea de omor deosebit de grav, măsura fiind necesară pentru a asigura

soluționarea cauzei cu celeritate și în bune condiții.

Recurentul

a arătat în motivarea recursului său că la data când se susține că s-ar fi

comis pretinsele fapte de furt reținute în sarcina sa s-ar fi aflat în alte

locuri, astfel că nu avea cum să le comită.

Înalta

Curte nu poate cenzura însă legalitatea și temeinicia acuzațiilor ce au stat la

baza emiterii mandatului European de arestare, ci doar să verifice dacă sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru executarea acestuia.

Față

de considerentele expuse, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de persoana

solicitată.

Văzând

și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de persoana solicitată T.D.D. împotriva încheierii din 4 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 4181/2/2011

(1722/2011).

Obligă recurenta persoană

solicitată la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 160 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 7 mai 2011.