ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4373/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4373/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin referatul Biroului de
Executări Penale din cadrul Tribunalului Suceava s-a contestat executarea
sentinței penale nr. 29 din 12 februarie 2004 a Tribunalului Suceava, prin care
inculpatul C.I. a fost condamnat la 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și obligat la
despăgubiri și daune morale, motivându-se că hotărârea a fost modificată prin
decizia penală nr. 4706 din 22 septembrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția penală, în sensul majorării pedepsei închisorii la 10 ani, cât
și a obligației de despăgubiri, iar mandatul de executare s-a emis anterior
rămânerii definitive a sentinței, numai pentru 8 ani închisoare.
Tribunalul Suceava, secția
penală, găsind că este dat cazul prevăzut de art. 461 lit. a) C. pen., prin
sentința penală nr. 72 din 9 martie 2005 a admis contestația B.E.P., a anulat
mandatul de executare nr. 31 din 30 aprilie 2004 și a dispus emiterea unui nou
mandat pe numele condamnatului C.I. în conformitate cu decizia Înaltei Curți de
Casație și Justiție pentru pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Împotriva sentinței, în
termen legal, condamnatul C.I. a acționat cu apel, motivând că despăgubirile
materiale și morale sunt prea mari și de asemenea, că s-ar fi impus menținerea
pedepsei în cuantumul stabilit prin sentință.
Curtea de Apel Suceava, prin
decizia penală nr. 149 din 25 aprilie 2005, a respins apelul condamnatului,
hotărâre ce a fost recurată în termen legal, reiterându-se motivele formulate
în apel.
Recursul declarat este
nefondat.
Din examinarea actelor și
lucrărilor din dosar se constată că instanța de apel în mod corect a respins
apelul declarat de condamnat.
Potrivit art. 461 C. proc.
pen., cazurile în care se poate face contestație la executare sunt limitativ
prevăzute.
Cum cererea formulată de
condamnat vizează reducerea pedepsei aplicate, nu se încadrează în nici unul
din cele 4 cazuri prevăzute de textul mai sus citat, urmează ca recursul
declarat să fie respins, ca nefondat, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit.
b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2)
din același cod, condamnatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de condamnatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 149 din 25
aprilie 2005 a Curții de Apel Suceava.
Obligă pe recurent să
plătească statului suma de 80 lei (800.000 lei) cheltuieli judiciare, din care
suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 14 iulie 2005.