ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1670/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1670/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului penal de față,
Din actele și lucrările dosarului
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 661 din 6
octombrie 2005, pronunțată de Tribunalul Iași, s-a dispus condamnarea
inculpatului M.C., la pedeapsa de 20 ani închisoare, pentru infracțiunea de
omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., și 5 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și d) C. pen.
În temeiul dispozițiilor art. 118 lit.
b) C. pen, s-a confiscat de la inculpat un cuțit cu lama de 18,5 cm și cu
mânerul din lemn de culoare neagră, având inscripția S.G., bun ce a servit la
săvârșirea infracțiunii.
S-a constatat că moștenitorii legali
ai victimei S.P. nu au formulat pretenții civile.
Pentru a pronunța această soluție,
instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul M.C. locuiește, împreună
cu familia sa, într-unul dintre blocurile situate în satul Dancu, județul Iași.
Într-un bloc vecin cu cel în care
domiciliază inculpatul a locuit și victima S.P., astfel că cei doi, inculpatul
și victima, au fost vecini și se cunoșteau.
În după amiaza zilei de 29 mai 2005,
inculpatul M.C. a consumat băuturi alcoolice împreună cu niște prieteni de ai
săi, ajungând în stare de ebrietate.
În jurul orelor 18,30, inculpatul
s-a deplasat într-un spațiu dintre blocurile din satul Dancu unde mai mulți
tineri, printre care și victima S.P. și fratele acestuia, numitul S.A., pe un
teren de sport improvizat, jucau un meci de fotbal.
Ajunși în acel loc, inculpatul l-a
abordat pe fratele victimei, cerându-i acestuia să-i dea o țigară. Întrucât
numitul S.A. a refuzat să-i dea inculpatului o țigară, între cei doi a izbucnit
o ceartă care a degenerat în îmbrânceli reciproce. Mai mult, numitul S.A. l-a
lovit cu piciorul pe inculpat, lovitură în urma căreia M.C. a căzut pe asfalt.
În momentul în care inculpatul se pregătea să riposteze, în incident a
intervenit victima S.P., care l-a prins în brațe pe inculpat pe la spate, iar
apoi, ajutat și de alți doi tineri a reușit să-l îndepărteze din zonă și să
aplaneze conflictul.
Imediat după consumarea acestui
incident, inculpatul a urcat în apartamentul său, a luat un cuțit pe care l-a
ascuns în pantalonul de trening cu care era îmbrăcat.
Inculpatul a mers pe terenul unde în
continuare se desfășura meciul de fotbal și s-a îndreptat către victima S.P.
În momentul în care s-a apropiat de
victimă a scos cuțitul și a încercat să lovească pe S.P. Victima a reușit să
evite lovitura și a fugit aproximativ 5-6 m, însă s-a împiedicat și a căzut pe
asfalt cu fața în sus. Imediat a fost ajuns din urmă de către inculpat care, cu
cuțitul pe care îl avea asupra sa, a lovit victima o singură dată în zona
toracică, în partea stângă.
În drum spre spital victima a
decedat.
Potrivit concluziilor raportului de
necropsie nr. S/778 din 17 iunie 2005 întocmit de I.M.L. Iași, moartea victimei
(în vârstă de 17 ani la data decesului) a fost violentă și s-a datorat
insuficienței cardio-circulatorii acute, consecutive unei plăgi înjunghiate
penetrante toracice stânga, cu hemotorax stâng, hemopericard, plagă pulmonară
pericardică și cardiacă.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel inculpatul care a susținut că a comis fapta în stare de
provocare.
Prin decizia penală nr. 1 din 5
ianuarie 2006, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondat, apelul declarat de
inculpat cu motivarea să inculpatul nu se poate prevala de prevederile art. 73 lit.
b) C. pen., atâta timp cât inculpatul nu a acționat spontan, sub stăpânirea
unei puternice tulburări, iar de la incidentul pe care l-a avut cu fratele
victimei trecuse o perioadă de timp.
În termen legal, împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs inculpatul, care în esență, prin motivele de recurs,
a criticat hotărârile atacate prin aceea că nu s-a procedat la coborârea
pedepsei în condițiile reținerii în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 73
lit. b) C. pen.
Criticile vor fi analizate în raport
de cazurile de casare prevăzute de art. 385
9
alin. (1) pct. 17 și 14 C.
proc. pen., constatându-se însă că hotărârile atacate sunt conforme legii.
În raport de starea de fapt
evidențiată de probele administrate, în mod corect instanțele nu au reținut în
favoarea inculpatului dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., și în consecință,
în mod justificat nu au coborât pedeapsa sub limita minimă legală.
Din conținutul art. 73 lit. b) C.
pen., rezultă că infracțiunea comisă în stare de provocare constituie o ripostă
la actul provocator al victimei.
În cauză, probele au evidențiat
consumarea unui incident între inculpat și fratele victimei, dar, acesta se
aplanase după o vreme în care inculpatul s-a gândit cum să acționeze, s-a
înarmat cu cuțitul și a atacat victima chiar când aceasta era căzută și nu avea
posibilități reale de a se apăra.
Acționând în acest mod inculpatul a
prevăzut rezultatul faptei sale și nu a acționat sub imperiul vreunei tulburări
cu atât mai mult, cu cât, victima nu efectuase nici anterior și nici la momentul
lovirii vreun act provocator la adresa sa.
Pentru aceste considerente, în mod
justificat inculpatul nu putea beneficia de scuza provocării și nici de
coborârea pedepsei sub limita minimă legală.
În raport de modul de desfășurare al
faptei, de rezultatul letal, s-a apreciat corect cuantumul pedepsei aplicate
care este proporțional atât pericolului social al faptei cât și al
făptuitorului.
Fiind respectate dispozițiile art. 72
C. pen., și cele ale art. 52 C. pen., și neconstatându-se alte motive care să
justifice o reducere a pedepsei spre limita minimă legală în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat.
În baza art. 385
17
alin.
(4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen., se va computa din pedeapsă detenția
preventivă la zi.
În conformitate cu art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul M.C. împotriva deciziei penale nr. 1 din 5 ianuarie 2006
a Curții de Apel Iași, secția de familie și minori.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 30 mai 2005 la 15
martie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata
cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 220 lei, din care onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
15 martie 2006.