ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6941/2005

Asupra conflictului de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheiere nr. 1225 din 16 noiembrie 2004 Judecătoria Huedin, Biroul de carte funciară, a respins cererea formulată de M.M., M.A. și C.M., pentru parcelarea suprafeței de 4856 mp, înscrisă în C.F. nr. 904 Răchițele, nr.top.2164/1/3/4/1 și nr.top.733/1/3/4/1. Totodată, s-a dispus și notarea respingerii în cartea funciară, încheierea fiind dată cu apel, în termen de 15 zile de la comunicare. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, prin încheierea nr. 150/A din 14 februarie 2005, a calificat drept plângere calea de atac exercitată în cauză și în raport de prevederile art. 1 pct. 2 raportat la art. 158 C. proc.

civ. și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Huedin. La rândul său, Judecătoria Huedin, prin sentința civilă nr. 366 din 25 martie 2005, reținând că apelul este calea legală de atac împotriva încheierii dată de judecătorul de carte funciară și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Cluj astfel că ivindu-se conflictul negativ de competență între o judecătorie și o curte de apel, cauza a fost înaintată, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a stabili instanța competentă. Se constată că cea de a doua hotărâre privind declinarea competenței este cea legală, însă cu precizările ce succed. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 2 al O.U.G.

nr. 41/2004, până la preluarea lor, birourile de carte funciară și personalul acestora își vor continua activitatea în cadrul judecătoriilor, în acord cu procedurile menționate în cadrul titlului II cap. II din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, cu modificările și completările ulterioare și ale Ordinului ministrului Justiției nr. 2371/c/1997 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor cu modificările ulterioare. Cu toate modificările operate, actul normativ mai sus menționat nu a schimbat natura juridică a încheierii dată de judecătorii de carte funciară, care și-a păstrat caracterul de hotărâre judecătorească.

Or, încheierea la care se referă art. 51 din Legea nr. 7/1996, în redactarea ulterioară modificării sale prin O.U.G. nr. 41 din 27 mai 2004, dată de registratorul de carte funciară, asimilat, potrivit art. 20 alin. (2) din lege, consilierului juridic, are caracterul unui act administrativ și poate fi atacată doar cu plângere, în condițiile art. 52 alin. (2). Ca atare, cum norma tranzitorie a avut în vedere perioada de timp cuprinsă între intrarea în vigoare a noilor dispoziții și data preluării efective a birourilor de carte funciară de către Oficiul Național de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în mod corect a reținut cea de a 2–a instanță că atâta vreme cât încheierea la care se referă art. 50 din lege este dată de judecătorul de carte funciară, aceasta își păstrează caracterul de hotărâre judecătorească, calea de atac fiind apelul și nu plângerea, ca în cazul actelor administrative.

Ulterior pronunțării acestei hotărâri însă, codul de procedură civilă a fost din nou modificat, prin Legea nr. 219 din 6 iulie 2005, iar art. 282 a primit o nouă redactare, potrivit căreia „hotărârile date în primă instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal”. Ca atare, potrivit noilor reguli procedurale, de imediată aplicare, competența soluționării apelului, în cauza de față, revine Tribunalului Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența soluționării apelului declarat împotriva încheierii de C.F. nr. 1225 din 16 noiembrie 2004 a Judecătoriei Huedin în favoarea Tribunalului Cluj. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2005.