ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4291/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea adresată la Tribunalul

Timiș la data de 15 martie 2004, reclamanta SC V.V. SRL, a chemat în judecată

pe pârâta SC A. SA București, sucursala Timișoara, pentru ca prin hotărâre

judecătorească să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 6.548.954.108,80

lei, cu titlu de despăgubiri pentru daune produse în urma manifestării riscului

asigurat, respectiv seceta.

Prin sentința civilă nr. 1579 din 4

iunie 2004, pronunțată în dosar nr. 2277/COM/2004 Tribunalul Timiș a admis

acțiunea formulată de reclamanta SC V.V. SRL, cu sediul procesual ales în

localitatea Sânnicolau Mare, împotriva pârâtei SC A. SA cu sediul în Timișoara

str. Caraiman, Județul Timiș.

A obligat pârâta să plătească

reclamantului suma de 6.545.954.104,80 lei, reprezentând despăgubiri pentru risc

asigurat.

În baza art. 274 C. proc. civ., a

obligat pârâta la 93.584.541 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima

instanță a reținut, printr-o motivare amplă asupra fondului cauzei că, în baza

relațiilor stabilite între părți prin polița de asigurare din 25 februarie

2003, și datorită intervenirii riscului asigurat acțiunea înaintată de

reclamantă apare ca întemeiată.

Cu privire la îndeplinirea

condițiilor prevăzute de art. 720 indice 1 C. proc. civ., prima instanță a

reținut că: pârâta a susținut că nu au fost îndeplinite cerințele prevăzute de art.

720 C. proc. civ., în sensul că ar fi avut loc concilierea directă, nu a

recunoscut pretențiile reclamantei, cuantumul despăgubirilor, modul de calcul

și temeiul lor legal, ori prin adresa din 15 iulie 2003 reclamanta a invitat-o

pe pârâtă pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor generate de producerea

evenimentului asigurat respectiv seceta, cu referire la polița de asigurare din

25 februarie 2003, înștiințare care de asemenea a rămas fără răspuns din partea

pârâtei astfel că s-a apreciat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art.

720 indice 1 C. proc. civ., de realizare a procedurii de conciliere directă

între părți.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel, în termen motivat, pârâta SC A. SA Timișoara, care critică

hotărârea primei instanțe invocând în principal excepția inadmisibilității

acțiunii, prematur introdusă fără ca reclamanta să fi îndeplinit cerințele

legale privitoare la procedura concilierii directe prevăzute de art. 720 indice

1 C. proc. civ.

Curtea de Apel Timișoara prin

decizia 20/ A din 14 februarie 2005 admite apelul declarat de pârâta SC A. SA, sucursala

Timișoara, împotriva sentinței civile nr. 1579/ PI din 4 iunie 2004, pronunțată

de Tribunalul Timiș în dosar nr. 2277/Com/2004, pe care o schimbă în tot, și

rejudecând respinge, ca prematură acțiunea înaintată de reclamanta SC V.V. SRL

Sânnicolau Mare, împotriva pârâtei SC A. SA, sucursala Timișoara, pentru

pretenții.

Obligă reclamanta să plătească

pârâtei suma de 46.862.270 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei ultime hotărâri a

declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat, reclamanta SC V.V. SRL

Sânnicolau Mare criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând, în

esență, că, instanța de apel prin soluția pronunțată, de respingere ca prematur

introdusă a făcut o greșită aplicare a legii, reținând că reclamanta nu a

îndeplinit procedura prealabilă a concilierii directe, conform art. 720 indice

1 C. proc. civ., cu toate că la dosar există procesul verbal de conciliere

încheiat și înregistrat sub nr. 343 din 29 ianuarie 2004, (dosar apel) la

sediul pârâtei.

În consecință, în temeiul art. 304 pct.

9 C. proc. civ., recurenta solicită admiterea recursului și casarea deciziei

atacate.

Recursul reclamantei este întemeiat

și va fi admis pentru următoarele considerente:

Din examinarea actelor de la dosar,

prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei

rezultă că instanța de apel, în mod greșit a apreciat actul juridic dedus

judecății și probatoriile administrate în cauză, pronunțând o soluție

netemeinică și nelegală.

Astfel, prin procesul – verbal

încheiat și înregistrat la 29 ianuarie 2004 la sediul pârâtei, aflat la dosarul

de apel, rezultă, fără echivoc că între părți a avut loc concilierea efectivă

și nemijlocită, fiind îndeplinită procedura prealabilă a concilierii directe

conform art. 720

1

C. proc. civ.

În consecință, Curtea, pentru cele

ce preced, recursul declarat de reclamantă va fi admis, va fi casată decizia

atacată cu trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru soluționarea pe fond a

apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC O.I. SRL Sânnicolau Mare.

Casează decizia nr. 20/ A din 14

februarie 2005 a Curții de Apel Timișoara și trimite cauza, aceleiași instanțe,

pentru soluționarea pe fond a apelului.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 27 septembrie 2005.