ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 642/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 567

pronunțată la 8 martie 2004, Judecătoria Drăgășani a respins acțiunea formulată

de reclamantul P.G.D. împotriva pârâtului P.A. și cererea de intervenție

formulată de intervenienta P.M.

Pentru a hotărî astfel instanța de

fond a reținut, în esență că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de

proprietate asupra terenului în litigiu, deținând mai mult decât terenul

înscris în titlul de proprietate (procesul verbal de punere în posesie aflat la

dosar). Titlul de proprietate emis pe numele autorului P.I.G. nu conferă

reclamantului calitatea procesuală activă și de titular al acestui drept de

proprietate, nefăcând dovada de moștenitor legal.

Împotriva acestei hotărâri

judecătorești au declarat apel P.G.D. și intervenienta P.M.

Curtea de Apel Pitești investită cu

soluționarea apelului a declinat competența de soluționare a acestei căi de

atac în favoarea Tribunalului Vâlcea, prin decizia civilă nr. 1232 din 8 iunie

2004.

Pentru a decide astfel Curtea a considerat

că obiectul cauzei deduse judecății se referă la fondul funciar, iar potrivit

art. III alin. (1) din Legea nr. 195/2004 privind modificarea și completarea

Codului de procedură civilă, hotărârile pronunțate de judecătorii în primă

instanță în materia fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal și

recursului la curtea de apel.

Tribunalul Vâlcea, în temeiul

dispozițiilor art. 158 C. proc. civ. raportat la art. III din Legea nr. 195/2004,

art. 2 și art. 282 C. proc. civ., prin decizia nr. 300 din 4 noiembrie 2004, a

admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Vâlcea de soluționare a

apelului; a declinat competența materială de soluționare a acestui apel în favoarea

Curții de Apel Pitești; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a

trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționare.

Tribunalul Vâlcea este competent să

soluționeze apelul de față pentru cele ce succed.

Potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 2

raportat la art. 282 alin. (1) C. proc. civ., tribunalele judecă apelurile

declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță

(art. 2 pct. 2 C. proc. civ.). De asemenea, hotărârile date în primă instanță

de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date de

tribunale în primă instanță sunt supuse apelului la curtea de apel.

Deși, în considerentele deciziei nr.

300 din 4 noiembrie 2004, Tribunalul Vâlcea face referire la textul de lege

menționat, îl interpretează într-o manieră proprie, declinând competența de

soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Pitești și constatând

intervenit conflictul negativ de competență.

De asemenea, nu a avut în vedere

dispozițiile O.U.G. nr. 65 din 9 septembrie 2004, aprobată cu unele nuanțări

prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 care, la art. II pct. 2 stabilește:

„căile de atac se judecă de instanțele competente, potrivit prezentei ordonanțe

de urgență”.

Normele tranzitorii prevăzute de O.U.G.

nr. 65/2004, aprobată prin Legea nr. 493/2004, sunt de imediată aplicabilitate,

sens în care, pentru cele ce preced, urmează să se stabilească competența de

soluționare a apelului în favoarea Tribunalului Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a apelului declarat de reclamanții P.G.D. și P.M. împotriva sentinței civile

nr. 567 din 8 martie 2004 a Judecătoriei Drăgășani în favoarea Tribunalului

Vâlcea.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 28 ianuarie 2005.