ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4456/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta S.I.F. M. SA, a chemat în

judecată pe pârâta SC R. SA Bârlad, solicitând anularea hotărârii a A.G.E.A.

din 18 august 2003, radierea mențiunilor înregistrate la O.R.C. în baza

hotărârii atacate și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.

Tribunalul Vaslui, prin ordonanța

nr. 1343 din 4 octombrie 2004, a respins acțiunea, reținând că prin hotărârea

atacată s-a aprobat majorarea capitalului social cu aport în numerar și a fost

împuternicit consiliul de administrație cu puteri nelimitate pentru punerea în

aplicare a hotărârii, iar prețul de subscriere a acțiunilor nu se calculează

prin adăugarea unei prime de emisiune, pentru că nu sunt subscrise în virtutea

dreptului de preferință. În privința împuternicirii Consiliului de

administrație, aceasta s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 113 lit. e)

și art. 114 alin. (2) din Legea 31/1990.

Curtea de Apel Iași, soluționând

apelul declarat de reclamantă, prin decizia nr. 6/A/COM din 21 martie 2005, a

respins ca nefondată cererea.

Instanța de apel a reținut că prin art.

116 alin. (7) și O.U.G. nr. 28/2002 acțiunile care nu sunt subscrise în

virtutea dreptului de preferință au ca preț minim, prețul determinat în

condițiile alin. (4) din același articol, dispoziție derogatorie de la

determinarea prețului cu prima de emisiune, iar împuternicirea dată consiliului

de administrație avea în vedere numai îndeplinirea în condițiile legii a

procedurilor de majorare a capitalului social.

Împotriva deciziei astfel

pronunțate, reclamanta a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.

9 și 10 C. proc. civ.

Recurenta susține că la pct. 2 al

hotărârii A.G.E.A. din 18 august 2003 s-a stabilit majorarea capitalului social

aprobându-se prețul de subscriere al unei acțiuni de către acționari în

virtutea dreptului de preferință, la valoarea nominală de 25.000 lei, fără a se

adăuga și prima de emisiune așa cum o prevede art. 116 alin. (4) din O.U.G. nr.

28/2002, modificată de Legea nr. 525/2002, așa încât instanța de apel a făcut o

greșită aplicare a legii.

În privința împuternicirii dată

consiliului de administrație, recurenta susține că acordarea unor puteri

depline și nelimitate este în contrarietate cu dispozițiile Legii nr. 31/1990,

iar obligarea puterii integral sau în parte unei persoane este stabilită

limitativ de art. 114 din lege, iar art. 140 reglementează posibilitatea

delegării unui comitet de direcție.

Pe de altă parte, hotărârea A.G.E.A.

este lovită de nulitate întrucât în numele acționarului majoritar a votat I.T.,

persoană care nu este acționar la SC R. SA Bârlad și care nu avea dreptul să

reprezinte și să voteze pentru acționarul K.I., iar instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra acestor dovezi.

Recursul este fondat și va fi admis

pentru considerentele ce se vor expune:

Prin hotărârea din 18 august 2003, A.G.E.A.

SC R. SA Bârlad a stabilit majorarea capitalului social prin emisiunea a

14.531.472 de acțiuni noi cu prețul de subscriere de către acționari, în

virtutea dreptului de preferință la valoarea nominală de 25.000 lei (art. 2 și

3).

Art. 8 din hotărâre împuternicea

consiliul de administrație cu puteri depline și nelimitate în efectuarea

tuturor formalităților procedurale în vederea punerii în aplicare a hotărârii,

până la înregistrarea definitivă a acesteia. Totodată a dat dreptul consiliului

de administrație să delege propriile puteri unei persoane, în conformitate cu

legea.

Alin. (4) al art. 116 din O.U.G. nr.

28/2002 modificată prin Legea nr. 525/2002 prevede că „prețul de subscriere a

acțiunilor emise pentru majorarea capitalului social, se va calcula obligatoriu

prin adăugarea unei prime de emisiune cel puțin egală cu diferența de valoare

dintre activul net pe acțiune și valoarea nominală înregistrată a acțiunii”.

Întrucât hotărârea A.G.E.A. prevedea

subscrierea de către acționari, în virtutea dreptului de preferință, valoarea

unei acțiuni trebuia să cuprindă și prima de emisiune.

Instanțele de fond au interpretat

greșit actul normativ susmenționat.

Aplicarea alin. (7) a articolului

citat este posibilă numai în condițiile în care acțiunile nu sunt subscrise în

virtutea dreptului de preferință, iar în această situație prețul unei acțiuni

nu poate fi mai mic decât cel determinat de alin. (4). Astfel determinarea

prețului unei acțiuni chiar dacă nu sunt subscrise în virtutea dreptului de

preferință nu poate fi mai mică decât aceea în care este inclusă și prima de

emisiune.

În privința împuternicirii dată

consiliului de administrație, instanțele de fond au reținut judicios că nu au

fost încălcate dispozițiile legale.

Acordând puteri depline și

nelimitate în vederea întocmirii formalităților procedurale pentru aducerea la

îndeplinire a hotărârii, A.G.E.A. nu a încălcat nici o dispoziție legală. Chiar

dacă sintagma „puteri depline și nelimitate” ar putea determina un exercițiu

abuziv al prerogativelor, hotărârea atacată a circumscris, fără posibilitatea

unor alte interpretări, împuternicirea, pentru efectuarea formalităților în

vederea punerii în aplicare a ei.

În privința delegării propriilor

puteri ale consiliului de administrație unei persoane, aceasta a prevăzut că

delegarea să se facă în condițiile legii.

Astfel, nu se poate susține, cu

deplin temei, că instanțele de fond au nesocotit dispozițiile art. 114 și art.

140 (respectiv art. 143) din Legea nr. 31/1990, când dispoziția adunării

generale trimite la normele legale în materia delegării.

Motivele de recurs întemeiate pe

dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., nu mai pot fi analizate întrucât

textul a fost abrogat prin apariția Legii nr. 219/2005.

Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art.

312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul

declarat, împotriva deciziei nr. 6/A/COM din 21 martie 2005, pronunțată de

Curtea de Apel Iași pe care o modifică în sensul că va admite apelul

reclamantei declarat împotriva ordonanței nr. 1343 din 4 octombrie 2004,

pronunțată de Tribunalul Vaslui pe care o va schimba în tot și va admite în

parte acțiunea dispunând anularea hotărârii A.G.E.A. din 18 august 2003 pct. 2.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta S.I.F. M. SA Bacău, împotriva deciziei nr. 6/A/COM din 21 martie

2005 a Curții de Apel Iași, pe care o modifică.

Admite apelul apelantei S.I.F. M. SA

Bacău, împotriva sentinței nr. 1343 din 4 octombrie 2004 a Tribunalului Vaslui,

pe care o schimbă în tot în sensul că admite în parte acțiunea reclamantei și

dispune anularea hotărârii A.G.A. din 18 august 2003 a SC R. SA Bârlad.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 4 octombrie 2005.