ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5440/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5440/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios
administrativ înregistrată sub nr. 1715/CA din 17 februarie 2005, la Curtea de
Apel Timișoara, reclamantul M.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta
Administrația Prezidențială, să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de
a-i răspunde în termen legal la petiția - denunț trimisă cu recomandata nr.
25499 din 13 septembrie 2004 și să fie obligată pârâta să emită un act special,
pentru cercetarea ilegalităților sesizate în petiția pe care i-a adresat-o și să
se oblige aceasta să răspundă patrimonial pentru prejudiciul cauzat prin
prescripția dreptului, datorită refuzului grefierului C.Ș., de a înainta
cererile formulate de reclamant, către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea de Apel Timișoara, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 211 din 21
iunie 2005, a respins acțiunea formulată de reclamantul M.L., în contradictoriu
cu pârâta Administrația Prezidențială.
În motivarea soluției s-a reținut cu
privire la cererea reclamantului, privind constatarea refuzului pârâtei de a-i
răspunde la petiție, că aceasta este fără obiect, întrucât pârâta a răspuns
reclamantului, cu adresa nr. 1844 din 22 septembrie 2004.
Cu privire la capătul de cerere
privind obligarea pârâtei de a emite un act special pentru cercetarea
ilegalităților sesizate în petiție și pentru ca pârâta să se oblige să răspundă
patrimonial pentru prejudiciile cauzate de refuzul grefierului C.Ș., de a
înainta cererile reclamantului, către Curtea Europeană a Drepturilor Omului,
acesta a fost respins ca inadmisibil, în baza Legii nr. 47/1994 și
Regulamentului de organizare și funcționare al Administrației Prezidențiale.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs, reclamantul M.L., criticând-o în temeiul art. 304 pct. 5, 7, 8
și 9 C. proc. civ., susținând, în esență, că nu există nici un răspuns la
cererea sa legală, hotărârea sa fiind lipsită de temei legal.
Recursul este nefondat.
Prin petiția înregistrată sub nr.
25499 din 13 septembrie 2004, recurentul-reclamant M.L. a formulat anumite
critici privind activitatea unor componente ale sistemului de învățământ din
țara noastră.
Cu adresa nr. 18844 din 22
septembrie 2004, Președinția României i-a comunicat petentului că sesizarea sa
a fost transmisă Ministerului Educației și Cercetării, spre competentă
soluționare.
La data de 27 octombrie 2004,
Ministerul Educației și Cercetării răspunde Președinției României, că
problemele prezentate de reclamant vor fi avute în vedere pe viitor.
Hotărârea instanței de fond fiind
legală și temeinică, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.L.
împotriva sentinței civile nr. 211 din 21 iunie 2005 a Curții de Apel
Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 noiembrie 2005.