ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6944/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6944/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 149 din 28
iunie 2005, Tribunalul Olt, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat
încadrarea juridică din art. 174 C. pen., în art. 174 și art. 176 lit. c) C.
pen.
În baza art. 20 C. pen., raportat la
art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.A. la
pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 174 și art. 176 lit. c)
C. pen., a condamnat inculpatul la pedeapsa de 20 ani închisoare și 5 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.
b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare și
5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) și b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat
inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64
C. pen.
În baza art. 88 C. pen., a dedus
prevenția de la 12 noiembrie 2004 și în baza art. 350 C. proc. pen., a menținut
starea de arest a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., a
dispus confiscarea corpurilor delicte – cuțit și piatră de covor asfaltic,
folosite de inculpat la săvârșirea infracțiunii.
A admis în parte cererea părții
civile C.C. pentru fapta săvârșită în dauna sa și a obligat inculpatul la
50.000.000 lei daune morale către aceasta.
A respins cererea privind daunele
materiale ca neîntemeiată.
A admis cererea formulată de aceeași
parte civilă pentru fapta săvârșită în dauna victimei F.M. și a obligat
inculpata la plata sumei de 30.000.000 lei daune materiale și 100.000.000 lei
daune morale către aceasta.
A admis cererea părții civile C.A.S.
Dolj și a obligat inculpatul la 59.086.850 lei cheltuieli de spitalizare, sumă
ce va fi reactualizată la data punerii în executare a hotărârii.
A obligat inculpatul la 8.000.000
lei cheltuieli judiciare statului, din care 1.000.000 lei onorarii avocați
oficiu.
Din probele administrate în cauză,
instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În dimineața zilei de 11 noiembrie
2004, inculpatul C.A. s-a deplasat de la domiciliul său din comuna Osica, jud. Olt,
în municipiul Slatina, jud. Olt, unde s-a prezentat la locul de muncă în cadrul
SC A. SA Slatina și a aflat cu această ocazie că postul în care era încadrat în
muncă, este restructurat.
După cele aflate, inculpatul s-a
deplasat la domiciliul soției sale C.C. de care era despărțit în fapt din luna
octombrie 2004, în comuna Brebeni, jud. Olt, pentru a se împăca cu aceasta.
În locuință inculpatul a găsit pe
partea vătămată C.C. și pe mama acesteia victima F.M. și soacra acestuia.
Nemulțumit de faptul că soția sa a
refuzat propunerea de a se împăca cu inculpatul, acesta a scos din buzunar un
cuțit și a aplicat victimei mai multe lovituri aproape în toate zonele
corpului, provocându-i un politraumatism cu plăgi multiple ale scalpului, o
fractură temporoparietală dreapta, pneumotorax drept parțial, plagă
înjunghiată, torace anterior și posterior și plăgi multiple la ambele mâini.
După aplicarea loviturilor, imediat
victima C.C. a intrat în comă de gradul V, iar mama acesteia F.M., văzând
tragedia care se petrecea cu fiica ei, s-a deplasat spre poarta locuinței să
cheme vecinii în ajutor, însă a fost ajunsă din urmă de inculpat în mijlocul
curții. Acesta a lovit-o cu cuțitul pe care îl avea asupra sa, producându-i o
secțiune totală a bronhiei lobare inferioare și a oaselor adiacente.
Pentru că s-a rupt mânerul
cuțitului, inculpatul a găsit o bucată de covor asfaltic, cu care a zdrobit
craniul victimei care se afla prăbușită la sol, producându-i o fractură de
boltă și bază de craniu, leziuni care au condus la decesul victimei F.M.
Această scenă a fost observată de
martora C.C., iar martorul P.F. s-a deplasat la sediul Postului de poliție
Brebeni, sesizând cele întâmplate.
La sosirea organelor de poliție,
inculpatul a fugit spre coama unui deal din apropiere, însă a fost ajuns la o
distanță de 500 metri de locuință.
Victima C.C. a fost transportată la
Spitalul nr. 1 Craiova unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale, din
raportul medico-legal nr. 4852/A.9/2005, a I.M.L. Craiova, rezultând că
leziunile prezentate au fost produse prin loviri repetate cu și de corpuri dure
și corp tăietor-înțepător, au necesitat pentru vindecare 65-70 zile îngrijiri
medicale și au pus în primejdie viața victimei.
Cu privire la victima F.M., din
raportul medico-legal nr. 398/A/2004, al S.M.L. Olt, a rezultat că moartea
acesteia a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice acute cu obstrucție
căilor respiratorii cu sânge, consecința unei plăgi tăiate-înțepate penetrante
a hemitoracelui drept cu afectarea pulmonară și secțiune de bronhie lobară.
În drept, faptele reținute în
sarcina inculpatului au fost încadrate în prevederile art. 20 C. pen., raportat
la art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen. (fapta inculpatului de a fi aplicat
lovituri cu cuțitul în mod repetat și în diverse regiuni ale corpului victimei
C.C.) și respectiv art. 174 și art. 176 lit. c) C. pen. (fapta inculpatului de
a fi aplicat cu cuțitul și cu o piatră victimei F.M., lovituri care au produs
leziuni ce au condus la decesul acesteia, fiind vorba de o persoană care a mai
săvârșit un omor, întrucât pentru existența elementului circumstanțial reținut
nu prezintă interes timpul scurs între cele două fapte, esențial fiind ca
acestea să fie săvârșite de aceeași persoană și să îndeplinească condițiile
prevăzute de art. 174 C. pen.).
Ca urmare, s-a dispus schimbarea
încadrării juridice din infracțiunea de omor simplu în infracțiunea de omor
deosebit de grav, și întrucât în astfel de cazuri expertiza psihiatrică este
obligatorie, s-a dispus efectuarea unei astfel de expertiză de către I.M.L.
București, care a stabilit că inculpatul prezintă tulburare de personalitate de
tip instabil impulsiv, păstrând capacitatea psihică de apreciere critică a
conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în
raport cu faptele pentru care este cercetat.
Reținând vinovăția inculpatului
pentru cele două infracțiuni, prima instanță a dispus condamnarea acestuia la
pedepse cu închisoarea orientate către maximul special prevăzut de lege în
raport de gravitatea faptelor săvârșite date de modalitatea de săvârșirea și
consecințele produse.
Cu privire la latura civilă a cauzei
a apreciat întemeiată în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C.C. și
a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000.000 lei daune
materiale către acesta, pentru fapta săvârșită împotriva sa, precum și
30.000.000 lei daune materiale și 100.000.000 lei daune morale pentru fapta a
cărei victimă a fost mama acesteia, F.M.
De asemenea, inculpatul a fost
obligat la plata cheltuielilor de spitalizare și la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
Împotriva acestei sentinței au
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul, criticând-o
ca nelegală și netemeinică, respectiv parchetul a solicitat înlăturarea dispozițiilor
art. 334 C. proc. pen., întrucât fapta reținută în sarcina inculpatului
constituie omor simplu și nu omor deosebit de grav, cu consecința condamnării
acestuia pentru infracțiunea reținută la o pedeapsă orientată către maximul
special prevăzut de lege; în apelul declarat, inculpatul a solicitat ca urmare
a schimbării încadrării juridice în sensul celor solicitate, reducerea pedepsei
către minimul special, întrucât a avut o atitudine sinceră pe parcursul
procesului penal.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia
penală nr. 317 din 17 octombrie 2005, a admis apelurile declarate de Parchetul
de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul C.A. împotriva sentinței penale nr. 149
din 28 iunie 2005, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 822/2005.
Desființează în parte sentința.
Înlătură aplicarea art. 334 C. proc.
pen.
Descontopește pedepsele.
În baza art. 184 C. pen., condamnă
inculpatul la pedeapsa de 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Contopește pedeapsa de mai sus cu
pedeapsa de 10 ani închisoare, astfel încât inculpatul va executa 20 ani
închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen.
Deduce detenția preventivă de la 28
iunie 2005 la zi și menține starea de arest a inculpatului.
Menține celelalte dispoziții ale
sentinței.
Inculpatul nemulțumit și de această
hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs, solicitând fie, trimiterea spre
rejudecare a cauzei pentru suplimentarea probelor fie, acordarea de
circumstanțe atenuante pentru bolile psihice de care suferă și apoi reducerea
pedepsei.
Recursul este nefondat.
Curtea, examinând probatoriul
cauzei, în raport de criticile aduse de inculpat, precum și din oficiu,
constată că acesta nu este incomplet, că a fost apreciat corect, instanța de
apel, prin hotărârea pronunțată și atacată de inculpat (prin recursul de față)
reținând o situație de fapt, în deplin acord, cu activitatea infracțională
efectiv desfășurată de către recurent, față de cele două victime (soție și
soacră). În consecință, nu se impune deshumarea victimei, făcându-se
autopsierea acesteia și prin raportul medico-legal întocmit de serviciul de
medicină legală a județului Olt sub nr. 398/A/2004 se concluzionează că,
moartea victimei F.M. a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice acute cu
obstrucția căilor respiratorii cu sânge, cu afectare pulmonară.
Între leziunile traumatice (produse
cu un corp tăietor – cuțitul corp delict) și decesul victimei susmenționate se
subliniază în raportul medical, există legătură de cauzalitate de tip direct și
necondiționat.
În aceste condiții și pentru
motivele analizate critica privitoare la insuficiența probelor și necesitatea
suplimentării acestora, se apreciază ca o simplă apărare, neconfirmată de
probe.
De fapt, se mai constată că inculpatul
recurent, până la promovarea acestui recurs, a avut o conduită sinceră, a
regretat faptele comise și care ar fi putut conduce la un dublu omor (mamă și
fiică) dacă, victima C.C. nu ar fi fost transportată de urgență, la spital și
nu ar fi fost supusă unei intervenții chirurgicale ce a necesitat 65-70 zile de
îngrijiri medicale.
În consecință, în raport de cele
analizate dar și față de gravitatea deosebită a infracțiunilor săvârșite contra
vieții, pedepsele aplicate apar corect individualizate iar în urma contopirii
(infracțiunile fiind în concurs real) nu i s-a aplicat nici un spor de
pedeapsă, după cum era posibil, dar nu obligatoriu.
Ca atare, motivele de recurs
invocate se apreciază, ca nefondate, și ca atare și recursul va fi respins, în
baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., și menținută hotărârea
atacată ca temeinică și legală.
Se vor aplica și prevederile art. 381
și art. 92 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul C.A. împotriva deciziei penale nr. 317 din 17 octombrie
2005 a Curții de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, durata arestării preventive de la 12 noiembrie 2004 la 9
decembrie 2005.
Obligă recurentul inculpat să
plătească suma de 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de 100 RON, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu,
se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9
decembrie 2005.