ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.12.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6944/2005

HOTĂRÂRE
09.12.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6944/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 149 din 28

iunie 2005, Tribunalul Olt, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat

încadrarea juridică din art. 174 C. pen., în art. 174 și art. 176 lit. c) C.

pen.

În baza art. 20 C. pen., raportat la

art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.A. la

pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 174 și art. 176 lit. c)

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare și

5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat

inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

În baza art. 88 C. pen., a dedus

prevenția de la 12 noiembrie 2004 și în baza art. 350 C. proc. pen., a menținut

starea de arest a inculpatului.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., a

dispus confiscarea corpurilor delicte – cuțit și piatră de covor asfaltic,

folosite de inculpat la săvârșirea infracțiunii.

A admis în parte cererea părții

civile C.C. pentru fapta săvârșită în dauna sa și a obligat inculpatul la

50.000.000 lei daune morale către aceasta.

A respins cererea privind daunele

materiale ca neîntemeiată.

A admis cererea formulată de aceeași

parte civilă pentru fapta săvârșită în dauna victimei F.M. și a obligat

inculpata la plata sumei de 30.000.000 lei daune materiale și 100.000.000 lei

daune morale către aceasta.

A admis cererea părții civile C.A.S.

Dolj și a obligat inculpatul la 59.086.850 lei cheltuieli de spitalizare, sumă

ce va fi reactualizată la data punerii în executare a hotărârii.

A obligat inculpatul la 8.000.000

lei cheltuieli judiciare statului, din care 1.000.000 lei onorarii avocați

oficiu.

Din probele administrate în cauză,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În dimineața zilei de 11 noiembrie

2004, inculpatul C.A. s-a deplasat de la domiciliul său din comuna Osica, jud. Olt,

în municipiul Slatina, jud. Olt, unde s-a prezentat la locul de muncă în cadrul

SC A. SA Slatina și a aflat cu această ocazie că postul în care era încadrat în

muncă, este restructurat.

După cele aflate, inculpatul s-a

deplasat la domiciliul soției sale C.C. de care era despărțit în fapt din luna

octombrie 2004, în comuna Brebeni, jud. Olt, pentru a se împăca cu aceasta.

În locuință inculpatul a găsit pe

partea vătămată C.C. și pe mama acesteia victima F.M. și soacra acestuia.

Nemulțumit de faptul că soția sa a

refuzat propunerea de a se împăca cu inculpatul, acesta a scos din buzunar un

cuțit și a aplicat victimei mai multe lovituri aproape în toate zonele

corpului, provocându-i un politraumatism cu plăgi multiple ale scalpului, o

fractură temporoparietală dreapta, pneumotorax drept parțial, plagă

înjunghiată, torace anterior și posterior și plăgi multiple la ambele mâini.

După aplicarea loviturilor, imediat

victima C.C. a intrat în comă de gradul V, iar mama acesteia F.M., văzând

tragedia care se petrecea cu fiica ei, s-a deplasat spre poarta locuinței să

cheme vecinii în ajutor, însă a fost ajunsă din urmă de inculpat în mijlocul

curții. Acesta a lovit-o cu cuțitul pe care îl avea asupra sa, producându-i o

secțiune totală a bronhiei lobare inferioare și a oaselor adiacente.

Pentru că s-a rupt mânerul

cuțitului, inculpatul a găsit o bucată de covor asfaltic, cu care a zdrobit

craniul victimei care se afla prăbușită la sol, producându-i o fractură de

boltă și bază de craniu, leziuni care au condus la decesul victimei F.M.

Această scenă a fost observată de

martora C.C., iar martorul P.F. s-a deplasat la sediul Postului de poliție

Brebeni, sesizând cele întâmplate.

La sosirea organelor de poliție,

inculpatul a fugit spre coama unui deal din apropiere, însă a fost ajuns la o

distanță de 500 metri de locuință.

Victima C.C. a fost transportată la

Spitalul nr. 1 Craiova unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale, din

raportul medico-legal nr. 4852/A.9/2005, a I.M.L. Craiova, rezultând că

leziunile prezentate au fost produse prin loviri repetate cu și de corpuri dure

și corp tăietor-înțepător, au necesitat pentru vindecare 65-70 zile îngrijiri

medicale și au pus în primejdie viața victimei.

Cu privire la victima F.M., din

raportul medico-legal nr. 398/A/2004, al S.M.L. Olt, a rezultat că moartea

acesteia a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice acute cu obstrucție

căilor respiratorii cu sânge, consecința unei plăgi tăiate-înțepate penetrante

a hemitoracelui drept cu afectarea pulmonară și secțiune de bronhie lobară.

În drept, faptele reținute în

sarcina inculpatului au fost încadrate în prevederile art. 20 C. pen., raportat

la art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen. (fapta inculpatului de a fi aplicat

lovituri cu cuțitul în mod repetat și în diverse regiuni ale corpului victimei

C.C.) și respectiv art. 174 și art. 176 lit. c) C. pen. (fapta inculpatului de

a fi aplicat cu cuțitul și cu o piatră victimei F.M., lovituri care au produs

leziuni ce au condus la decesul acesteia, fiind vorba de o persoană care a mai

săvârșit un omor, întrucât pentru existența elementului circumstanțial reținut

nu prezintă interes timpul scurs între cele două fapte, esențial fiind ca

acestea să fie săvârșite de aceeași persoană și să îndeplinească condițiile

prevăzute de art. 174 C. pen.).

Ca urmare, s-a dispus schimbarea

încadrării juridice din infracțiunea de omor simplu în infracțiunea de omor

deosebit de grav, și întrucât în astfel de cazuri expertiza psihiatrică este

obligatorie, s-a dispus efectuarea unei astfel de expertiză de către I.M.L.

București, care a stabilit că inculpatul prezintă tulburare de personalitate de

tip instabil impulsiv, păstrând capacitatea psihică de apreciere critică a

conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în

raport cu faptele pentru care este cercetat.

Reținând vinovăția inculpatului

pentru cele două infracțiuni, prima instanță a dispus condamnarea acestuia la

pedepse cu închisoarea orientate către maximul special prevăzut de lege în

raport de gravitatea faptelor săvârșite date de modalitatea de săvârșirea și

consecințele produse.

Cu privire la latura civilă a cauzei

a apreciat întemeiată în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C.C. și

a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000.000 lei daune

materiale către acesta, pentru fapta săvârșită împotriva sa, precum și

30.000.000 lei daune materiale și 100.000.000 lei daune morale pentru fapta a

cărei victimă a fost mama acesteia, F.M.

De asemenea, inculpatul a fost

obligat la plata cheltuielilor de spitalizare și la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Împotriva acestei sentinței au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul, criticând-o

ca nelegală și netemeinică, respectiv parchetul a solicitat înlăturarea dispozițiilor

art. 334 C. proc. pen., întrucât fapta reținută în sarcina inculpatului

constituie omor simplu și nu omor deosebit de grav, cu consecința condamnării

acestuia pentru infracțiunea reținută la o pedeapsă orientată către maximul

special prevăzut de lege; în apelul declarat, inculpatul a solicitat ca urmare

a schimbării încadrării juridice în sensul celor solicitate, reducerea pedepsei

către minimul special, întrucât a avut o atitudine sinceră pe parcursul

procesului penal.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 317 din 17 octombrie 2005, a admis apelurile declarate de Parchetul

de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul C.A. împotriva sentinței penale nr. 149

din 28 iunie 2005, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 822/2005.

Desființează în parte sentința.

Înlătură aplicarea art. 334 C. proc.

pen.

Descontopește pedepsele.

În baza art. 184 C. pen., condamnă

inculpatul la pedeapsa de 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Contopește pedeapsa de mai sus cu

pedeapsa de 10 ani închisoare, astfel încât inculpatul va executa 20 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

Deduce detenția preventivă de la 28

iunie 2005 la zi și menține starea de arest a inculpatului.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Inculpatul nemulțumit și de această

hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs, solicitând fie, trimiterea spre

rejudecare a cauzei pentru suplimentarea probelor fie, acordarea de

circumstanțe atenuante pentru bolile psihice de care suferă și apoi reducerea

pedepsei.

Recursul este nefondat.

Curtea, examinând probatoriul

cauzei, în raport de criticile aduse de inculpat, precum și din oficiu,

constată că acesta nu este incomplet, că a fost apreciat corect, instanța de

apel, prin hotărârea pronunțată și atacată de inculpat (prin recursul de față)

reținând o situație de fapt, în deplin acord, cu activitatea infracțională

efectiv desfășurată de către recurent, față de cele două victime (soție și

soacră). În consecință, nu se impune deshumarea victimei, făcându-se

autopsierea acesteia și prin raportul medico-legal întocmit de serviciul de

medicină legală a județului Olt sub nr. 398/A/2004 se concluzionează că,

moartea victimei F.M. a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice acute cu

obstrucția căilor respiratorii cu sânge, cu afectare pulmonară.

Între leziunile traumatice (produse

cu un corp tăietor – cuțitul corp delict) și decesul victimei susmenționate se

subliniază în raportul medical, există legătură de cauzalitate de tip direct și

necondiționat.

În aceste condiții și pentru

motivele analizate critica privitoare la insuficiența probelor și necesitatea

suplimentării acestora, se apreciază ca o simplă apărare, neconfirmată de

probe.

De fapt, se mai constată că inculpatul

recurent, până la promovarea acestui recurs, a avut o conduită sinceră, a

regretat faptele comise și care ar fi putut conduce la un dublu omor (mamă și

fiică) dacă, victima C.C. nu ar fi fost transportată de urgență, la spital și

nu ar fi fost supusă unei intervenții chirurgicale ce a necesitat 65-70 zile de

îngrijiri medicale.

În consecință, în raport de cele

analizate dar și față de gravitatea deosebită a infracțiunilor săvârșite contra

vieții, pedepsele aplicate apar corect individualizate iar în urma contopirii

(infracțiunile fiind în concurs real) nu i s-a aplicat nici un spor de

pedeapsă, după cum era posibil, dar nu obligatoriu.

Ca atare, motivele de recurs

invocate se apreciază, ca nefondate, și ca atare și recursul va fi respins, în

baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., și menținută hotărârea

atacată ca temeinică și legală.

Se vor aplica și prevederile art. 381

și art. 92 C. proc. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.A. împotriva deciziei penale nr. 317 din 17 octombrie

2005 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata arestării preventive de la 12 noiembrie 2004 la 9

decembrie 2005.

Obligă recurentul inculpat să

plătească suma de 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 100 RON, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

decembrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-05-08
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2120/2003
ul de pe lângă Tribunalul Olt, împotriva sentinței penale nr. 156 din 4 decembrie 2001 a Tribunalului Olt, pe care a desființat-o cu privire la latura penală. A descontopit pedepsele aplicate inculpatului și a înlăturat sporul de pedeapsă a
ÎCCJ 2003-04-15
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1906/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 225 din 14 iunie 2002, Tribunalul Bacău i-a condamnat pe inculpați, astfel: - C.M. la 20 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii p
ÎCCJ 2009-01-22
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 173/2009
2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. S-au descontopit pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 9 din 7 ianuarie 2000 pronunțată de Tribunalul București și sentința penală nr. 304 din 21 aprilie 2003 pronunțată de Tribunalul Dolj
ÎCCJ 2006-09-28
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5581/2006
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 413 din 5 aprilie 2006 a Tribunalului București, secția I penală, în baza art. 174 – art. 175 lit. a) și art. 176 lit. d) C. pen., a f
ÎCCJ 2006-08-16
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4834/2006
consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii. Examinând recursul declarat de inculpatul N.G. prin prisma dispozițiilor art. 385 6 cu referire la art. 141 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul inculpatului declar
Sursă