ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5581/2006

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 413 din 5 aprilie 2006 a Tribunalului București, secția I penală, în baza art. 174 – art. 175 lit. a) și art. 176 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.M.A., la pedeapsa de 20 de ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a), b) și c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 10 ani închisoare. În baza art. 26 raportat la art. 217 alin. (1) și (4) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 20 de ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 18 aprilie 2005 la zi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. Prin aceeași sentință, în baza art. 174 – art. 175 lit. a) și art. 176 lit. d) C. pen., a fost condamnat și inculpatul G.A. la pedeapsa de 20 de ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a), b) și c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 10 ani închisoare. În baza art. 217 alin. (1) și (4) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 20 de ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 18 aprilie 2005 la zi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. S-a constatat prejudiciul acoperit parțial prin restituire în natură. Au fost obligați în solidar inculpații la plata sumei de 500 milioane lei, despăgubiri civile către partea civilă S.N. În baza art. 335 C. proc. pen., s-a menținut sechestrul asigurător dispus prin încheierea de ședință din 23 ianuarie 2005. Inculpații au fost obligați la cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în fapt, că inculpații C.M.A. și G.A. se cunoșteau de circa 3-4 ani, aceștia fiind o perioadă colegi de serviciu, iar apoi prieteni.

La începutul lunii aprilie 2005, pe fondul lipsei de bani, cei doi inculpați au hotărât să contacteze telefonic o femeie care practica prostituția, prin intermediul anunțurilor la mica publicitate, pe care să o deposedeze de bunurile de valoare aflate în locuință, după care, să o omoare pentru a nu fi denunțați autorităților. Pentru a pune în aplicare rezoluția infracțională, la data de 4 aprilie 2005, inculpații au cumpărat A. și au sunat la numărul de telefon la care a răspuns victima D.M. care s-a recomandat C., stabilind să se întâlnească la domiciliul acesteia la orele 15,00. Inculpații s-au deplasat la adresa victimei situată în Șoseaua Berceni unde au discutat cu aceasta circa 15 minute despre condițiile de plată.

Cu același prilej, inculpatul C.M.A. a fixat vizual în dormitorul apartamentului, bunurile de valoare aflate la vedere, apoi inculpații au părăsit locuința victimei. În ziua următoare, respectiv 5 aprilie 2005, inculpații s-au reîntâlnit, în jurul orelor 9,00-9,30, la domiciliul inculpatului G.A., stabilind ultimele detalii. În final, inculpații au convenit ca după uciderea victimei, să incendieze cadavrul, pentru a înlătura urmele omorului și tâlhăriei. În acest sens, inculpatul G.A. a luat asupra sa într-un rucsac, o sticlă de 0,5 litri ce conținea alcool medicinal, o brichetă și un cablu electric prevăzut la un capăt cu fișă, iar la celălalt capăt rămas neizolat. Apoi la orele 14,00 cu mijloacele de transport în comun s-au deplasat în zona Piața Big Berceni.

Aici și-au procurat o sacoșă voluminoasă din rafie, iar după aceea de la mai multe telefoane publice au încercat să o contacteze pe victimă. Întrucât aceasta nu răspundea la apeluri, inculpatul C.M.A. s-a deplasat în fața blocului unde locuia victima și a format numărul de contact de la interfon. D.M. a răspuns apelului și a coborât în fața blocului unde i-a spus inculpatului că nu îl poate primi momentan, dar a stabilit o întâlnire câteva ore mai târziu. Inculpații au făcut mai multe deplasări prin București și au revenit ulterior la Piața Big Berceni în jurul orelor 19,00, când inculpatul C.M.A. a contactat-o din nou pe victimă de la un telefon public, iar aceasta din urmă i-a comunicat că-l așteaptă la domiciliul ei.

Cei doi inculpați au mers la domiciliul victimei și au urcat cu liftul până la etajul 10, inculpatul G.A. a coborât apoi la etajul 9, unde, conform planului stabilit urma să aștepte un apel telefonic de la inculpatul C.M.A., după ce acesta suprima viața victimei. Inculpatul C.M.A. a sunat la ușa apartamentul victimei, aceasta l-a invitat în interior, respectiv în bucătărie. După o scurtă discuție, profitând de faptul că victima purta o convorbire telefonică, inculpatul a ieșit din apartament și a coborât la etajul 9, comunicându-i inculpatului G.A. că ezită să o ucidă. Inculpatul G.A. l-a îndemnat să nu renunțe la planul propus, astfel că inculpatul C.M.A. a revenit în locuință, lăsând ușa neasigurată și a găsit-o pe victimă în dormitor în fața calculatorului.

S-a apropiat de aceasta și după o scurtă perioadă de tatonare i-a pulverizat în zona feței un jet de spray iritant lacrimogen. Victima a căzut pe pat, iar inculpatul C.M.A. Adrian i-a comprimat circa 2-3 minute căile respiratorii în zona cervicală, după care i-a dat un apel telefonic celuilalt inculpat. Intrând în apartament și observând că victima încă era în viață i-a acoperit fața cu o pernă pe care a presat-o circa 5-10 minute prin apăsarea cu genunchiul. Între timp, inculpatul C.M.A. a demontat unitatea centrală a calculatorului, camera web care se afla pe monitor și căștile audio. De asemenea, a mai demontat o combină audio marca „Alba”, iar pe comodă și din sertarele acesteia a luat 5 telefoane mobile, marca Alcatel - 2, Nokia 1 bucată și Siemens – 2 bucăți, un card B.R.D., o brățară metalică de ceas și suma de circa 700.000 lei.

De pe tăblia patului din dormitor, același inculpat a mai luat, un ceas electronic de perete, G.A. a luat de pe aceeași comodă o agendă cu coperte de culoare maro și 2 CD-uri. Bunurile cu excepția telefoanelor mobile au fost introduse în sacoșa de rafie și într-un sac de umăr aparținând inculpatului G.A. După ce s-au asigurat că victima a decedat, inculpatul C.M.A. a aruncat peste cadavru mai multe ziare, reviste și cărți pe care le-au stropit cu alcool medicinal și conținutul unei sticle de whisky pe care le-au avut asupra lor, iar inculpatul G.A. a incendiat cadavrul. Înainte de a părăsi locuința, inculpatul C.M.A. a mai sustras un ferăstrău electric, iar inculpatul G.A. a comutat butoanele de la aragaz în poziția deschis.

Inculpații au încuiat ușa apartamentului cu cheile victimei, au coborât din bloc cu liftul și cu un taxi s-au deplasat în zona Dristor. De acolo, inculpații au mers cu mijloacele de transport în comun la domiciliul lui G.A., unde au stabilit ca în zilele următoare să vândă bunurile sustrase și au împărțit telefoanele mobile 2 fiind luate de către inculpatul C.M.A., iar trei rămânându-i inculpatului G.A. La orele 23,00, inculpatul C.M.A. a plecat către domiciliul său. O parte din bunuri au fost valorificate de către inculpați, iar celelalte bunuri au fost recuperate cu ocazia cercetărilor și restituite părții civile S.N. Cheile de la apartamentul victimei au fost aruncate de către inculpați în mai multe canale de colectare a apelor uzate, acestea neputând fi găsite.

Raportul medico-legal de necropsie nr. A3/555/2005 a concluzionat următoarele: „Moartea numitei D.M. în etate de 20 de ani a fost violentă, s-a produs prin asfixie mecanică (sufocare 9 consecutivă astupării orificiilor buco-nazale, cel mai probabil cu material textil moale, probabil perna, corp delict găsit cu ocazia cercetării cadavrului pe extremitatea cefalică a victimei. Între asfixia mecanică tanatogeneratoare și deces există legătură directă necondiționată de cauzalitate. La examenul extern al cadavrului s-au constatat arsuri prin flacără și carbonizări pe circa 80 % din suprafața corporală al căror caracter nu a fost confirmat la examenul histopatologic, iar pe mucoasa căilor respiratorii ale cadavrului nu s-au constatat depuneri de funingine.

La examenul extern și intern al cadavrului nu s-au constatat leziuni traumatice cu caracter vital. Examenul toxicologic pe materialul cadaveric a dat rezultate negative pentru alcool etilic carboxihemoglobină și acid cianhidric, evidențiindu-se în stomac prezența carbomezepinei, substanță medicamentoasă neconfirmată în sânge și viscere. Sângele cadavrului aparține grupei sanguine O. Prezența urmelor de spermă, extrem de rare capete de spermatozoizi în secreția vaginală recoltată de la cadavrul D.M. atestă consumarea unui raport sexual anterior datei decesului. În secreția anală și bucală nu s-au evidențiat urme de spermă. Decesul poate data din 5 aprilie 2005.” În drept, faptele inculpaților C.M.A.

și G.A. au fost încadrate în dispozițiile art. 174 – art. 175 lit. a) și art. 176 lit. d), respectiv omor calificat și deosebit de grav, art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a), b) și c) C. pen., respectiv tâlhărie și art. 217 alin. (1) și (4) C. pen., respectiv distrugere. Individualizarea pedepselor s-a făcut în raport cu criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., apreciindu-se că scopul educativ și preventiv al pedepselor poate fi atins prin executarea în cuantumul fixat. Împotriva sentinței au declarat apel parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații C.M.A. și G.A.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte: - greșita individualizare a pedepsei, în sensul că pedepsele aplicate nu sunt suficient de ferme; - încălcarea dispozițiilor art. 68 C. pen., care impun în cazul pedepsei mai mari de 10 ani aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a degradării militare. Inculpații C.M.A. și G.A. au criticat hotărârea pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepselor, solicitând reducerea acestora, în raport cu datele lor personale. Inculpatul G.A. a solicitat achitarea pentru infracțiunea de omor, deoarece nu a comis-o. Prin decizia penală nr. 500 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 37916/3/2005, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

S-au descontopit pedepsele aplicate inculpatului C.M.A. în pedepsele componente: 20 ani aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. a), art. 176 lit. d) C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., 10 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a), b) și c) C. pen. și 5 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 217 alin. (1) și (4) C. pen. și le-a repus în individualitatea lor: - a majorat pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. a), art. 176 lit. d) C. pen., de la 20 ani la 23 închisoare; - în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele și s-a dispus ca inculpatul C.M.A.

să execute pedeapsa cea mai grea de 23 închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a dedus prevenția de la 18 aprilie 2005 la zi. S-a menținut starea de arest a inculpatului. - s-au descontopit pedepsele aplicate inculpatului G.A. în pedepsele componente și le-a repus în individualitatea lor, după cum urmează: 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, 10 ani închisoare aplicată pentru infracțiune prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a), b) și c) C. pen.

și 5 ani închisoare aplicată pentru săvârșire infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (1) și (4) C. pen.; - majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 174, 175 lit. a) și art. 176 lit. d) C. pen., de la 20 ani la 23 ani închisoare; - în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele și s-a dispus ca inculpatul G.A. să execute pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a dedus prevenția de la 18 aprilie 2005 la zi. S-a menținut starea de arest a inculpatului. Potrivit art. 67 C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a degradării militare a inculpaților C.M.A.

și G.A. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarat de inculpați și obligați fiecare din inculpați la 100 RON cheltuieli judiciare către stat. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București este fondat. Prima instanță a stabilit în mod corect, pe baza probelor administrate situația de fapt, făcând și o încadrare juridică corespunzătoare a faptelor săvârșite de inculpați. Astfel, s-a reținut, în esență, că la data de 5 aprilie 2004, după o înțelegere prealabilă, inculpații s-au deplasat în locuința victimei D.M., pe care au ucis-o prin comprimarea căilor respiratorii, iar apoi au sustras din apartament bunuri de valoare și o sumă de bani, iar la părăsirea locuinței au incendiat cadavrul victimei, producând distrugerea bunurilor din încăpere.

Față de cei doi inculpați, care la data de 5 aprilie 2005, după orele 19,00, în mod premeditat, s-au deplasat la locuința victimei D.M., pe care au ucis-o prin comprimarea căilor respiratorii, în scopul deposedării de bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 174, 175 lit. a) și art. 176 lit. d) C. pen. Fapta acelorași inculpați de a sustrage din apartamentul victimei, după uciderea acesteia, mai multe bunuri și o sumă de bani întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) și alin. (2 1 ) lit. a), b) și c) C. pen. Fapta inculpatului C.M.A. de a acoperi cadavrul victimei cu hârtii, pe care a aruncat conținutul unei sticle de alcool medicinal și whisky, după care inculpatul G.A.

i-a dat foc, producând distrugerea bunurilor din încăpere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la distrugere prevăzută de art. 26 raportat la art. 217 alin. (1) și (4) C. pen., iar fapta inculpatului G.A. de a incendia cadavrul victimei, producând distrugerea bunurilor din încăpere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) și (4) C. pen. În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav s-a constatat că s-a dat semnificația cuvenită tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen.

Potrivit acestui text de lege, la stabilirea și aplicare pedepselor s-a ținut seama de dispozițiile Părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Revenind la speță, modalitatea în care a fost săvârșită infracțiunea de omor denotă o periculozitate deosebită a inculpaților, iar în consecință și riposta penală trebuie să fie pe măsură, deoarece numai în această modalitate pedeapsa își va atinge finalitatea prevăzută în art. 52 C. pen. Nu s-a putut ignora minuțiozitatea cu care inculpații s-au ocupat de organizarea planului menit a servi la suprimarea vieții victimei.

În niciun caz nu a putut fi primită motivația inculpaților că nevoile materiale i-au determinat să săvârșească faptele. S-a constatat că fiecare inculpat are un grad mediu de instrucție, având câte 12 clase, că inculpatul G.A. avea serviciu la momentul respectiv, că inculpatul C.M.A. avusese serviciu anterior, că ambii inculpați sunt tineri, sănătoși și ar fi putut să obțină venituri din muncă și chiar dacă nu ar fi stat lucrurile așa, oricum nu aveau nicio justificare pentru faptele comise. Având în vedere cele arătate, curtea de apel a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse mai ferme orientată spre maximul special pentru infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel a formulat de parchet s-a constatat a fi întemeiat, aplicându-se inculpaților pedeapsa complementară a degradării militare.

Referitor la apelurile inculpaților, instanța de apel a constatat că sunt neîntemeiate. Niciun argument nu a justificat o eventuală reducere a pedepselor aplicate. Cele două pedepse de 10 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și 5 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de complicitate la distrugere și au fost stabilite cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. și nu s-a impus reducerea lor, iar pentru infracțiunea de omor au fost arătate mai sus considerentele pentru care s-a impus majorarea pedepsei. În ceea ce privește susținerea inculpatului de a fi achitat pentru săvârșirea infracțiunii de omor s-a constatat a fi nefondată. De altfel, în declarația dată în fața instanței de fond, inculpatul G.A.

a recunoscut că a discutat despre tâlhărirea și uciderea victimei împreună cu inculpatul C.M.A. Nici când s-a dezbătut cauza pe fond, inculpatul G.A. nu a susținut că este nevinovat, arătând doar că dorește ca pedepsele aplicate să fie spre minimul special. Probele administrate în cauză au făcut dovada vinovăției inculpatului în ceea ce privește infracțiunea de omor. Mai mult, la un moment dat inculpatul C.M.A. a ieșit din apartamentul victimei, a coborât la etajul 9 unde s-a aflat inculpatul G.A. și i-a spus acestuia că ezită să ucidă victima, iar inculpatul G.A. l-a îndemnat să nu renunțe la planul propus. În consecință, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc.

pen., s-a admis apelul parchetului, s-a desființat în parte sentința și în fond, s-au descontopit pedepsele aplicate inculpaților, s-au repus în individualitatea lor, s-a majorat pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav de la 20 ani la 23 ani închisoare, iar în baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a dispus ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare. S-a dedus prevenția de la 18 aprilie 2005 la zi pentru fiecare inculpat și s-a menținut starea de arest a inculpaților. Potrivit art. 67 C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a degradării militare a inculpaților. În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., au fost respinse apelurile declarate de inculpați, ca nefondate, iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei decizii au declarat, în termen legal, recursuri inculpații G.A. și C.M.A., pentru acest din urmă inculpat fiind depuse la dosar de către apărătorul său motive scrise de recurs. În motivele de recurs privind pe inculpatul C.M.A. s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a se dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și sancționate de art. 174 – art. 175 lit. a), art. 176 lit. d), art. 211 și art. 26 raportat la art. 217 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., făcând aplicarea art. 74 C. pen., coroborat cu art. 76 C. pen.

S-a arătat că, deși instanța de fond l-a condamnat la 20 de ani închisoare, instanța de apel a mărit această pedeapsă la 23 de ani, reținând că prezintă un grad de pericol ridicat și că scopul urmărit de justiție, acela de se reeduca și a se putea întoarce în societate nu se poate realiza decât printr-o pedeapsa mai mare și anume prin trecerea a 23 de ani. Inculpatul a fost sincer, a regretat nespus de mult fapta comisă, nu este recidivist și nu dorește să fie privit ca un criminal, ci ca o persoană rătăcită, căreia mintea i-a jucat feste și că a căzut într-o extremă a răului care l-a îndemnat să săvârșească așa ceva. Așa cum s-a observat din tot probatoriul administrat în cauză singura probă care l-a incriminat pe inculpatul C.M.A.

au fost declarațiile sale și a lui G.A., date încă din prima fază procesuală, în fața organelor de cercetare penală, când a recunoscut fapta comisă și a ajutat la rezolvarea cazului. Pe tot parcursul judecării cauzei, inculpatul C.M.A. a solicitat să fie supus unei noi expertize psihiatrice, dar i-a fost respinsă cererea, atât de către instanța de fond, cât și de cea de apel, deoarece, deși în cauză s-a efectuat o expertiză, consideră că nu cuprinde toate elementele care să arate, dacă, în soluționarea acesteia s-a ținut cont și de înscrisurile depuse de el la dosar, înscrisuri care au arătat starea lui, înainte de săvârșirea faptei și imediat după această dată. Nu certifică faptul că această nouă expertiză ce s-ar fi efectuat în fața instanței trebuia să schimbe soluția, dar poate elucida cazul, putea să-l convingă într-adevăr dacă inculpatul C.M.A.

este un criminal sau dacă psihicul său a fost afectat în acel moment. Totodată, apărătorul recurentului inculpat a solicitat a se ține cont la individualizarea pedepsei de circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., ce pot fi aplicate și în cazul inculpatului, respectiv acesta a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii, ce s-a demonstrat prin înscrisurile și declarația martorului în circumstanțiere depuse la dosar, precum și din declarațiile martorilor audiați de către procuror, vecini și prieteni care îl cunoșteau ca un om bun, o persoană care nu a făcut niciodată probleme și care întotdeauna își dădea și haina de pe ea pentru a ajuta pe cineva.

De asemenea, și lit. b) a acestui articol, s-ar putea aplica inculpatului, deoarece a declarat că a stăruit în a împiedica producerea faptei, încercând să o avertizeze pe victimă că ceva nu este curat cu prezența sa la ea, sperând că aceasta va țipa și el va fi oprit să o imobilizeze, că dorește în orice mod să repare răul făcut, acceptând toate pretențiile părții civile, chiar dacă în mare măsură nu sunt justificate.

Apărătorul recurentului inculpat a mai arătat sinceritatea de care a dat dovadă inculpatul în recunoașterea faptei comise, că nu s-a ținut cont că inculpatul nu a acceptat ideea uciderii, instanța reținând greșit că planul său a fost de a ucide pentru bani, el era muncitor, singurul moment când nu a lucrat fiind atunci când în acele zile de nebunie, când pentru prietene sa era în state să-și dea și viața, când era orbit de gelozie, în noaptea anterioară faptei a umblat pe stradă cu gândul să o întâlnească, era tulburat așa cum rezult și din jurnalul său. De asemenea, se critică faptul că instanța de apel a perceput în mod greșit situația de fapt, ceea ce a determinat-o să mărească pedeapsa, fiind greu de crezut că după administrarea tuturor probelor a crezut că prietenul victimei, S.N.

care s-a constituit parte civilă cu o sumă atât de mare nu știa cu ce se ocupa victima, solicitând admiterea recursului și a se pronunța o soluție de condamnare la pedeapsa cu închisoare îndreptată spre minimul special prevăzut de lege. La termenul de astăzi, apărătorul recurentului inculpat G.A. a arătat că acesta își retrage recursul declarat împotriva deciziei pronunțate în apel și depune la dosar o cerere în acest sens. Recurentul inculpat G.A. personal, având cuvântul a declarat că își retrage recursul declarat în cauză. Reprezentantul parchetului solicită să se ia act de retragerea recursului inculpatului G.A. Înalta Curte, constatând că în cauză nu mai sunt cereri prealabile de formulat, a acordat cuvântul părților, în dezbaterea recursului declarat de inculpatul C.M.A., în conformitate cu dispozițiile art. 385 13 C. proc.

pen. Apărătorul recurentului inculpat C.M.A. a arătat că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., criticând hotărârea instanței de apel cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, considerând că fapta săvârșită este gravă, dar pedeapsa de 23 ani închisoare este exagerată față de circumstanțele personale ale inculpatului care a dat dovadă de sinceritate, nu este cunoscut cu antecedente penale și nu este o persoană violentă, având o rătăcire de moment, datorită unor probleme personale care i-au afectat starea psihică și, deși a fost efectuată o expertiză medico-legală psihiatrică, aceasta nu este concludentă, așa încât solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și redozarea pedepsei, depunând la dosar note scrise.

Concluziile apărătorului intimatului parte civilă, ale reprezentantului parchetului privind recursul declarat de inculpatul C.M.A. și pozițiile adoptate de recurenții inculpați în ultimul cuvânt au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii. Analizând recursul declarat de inculpatul G.A., în raport cu declarația acestuia în ședință publică azi 28 septembrie 2006 în sensul retragerii recursului, aceasta reprezentând manifestarea sa unilaterală de voință, în baza art. 385 4 alin. (2) cu referire la art. 369 C. proc. pen., Înalta Curte va lua act de retragerea recursului declarat de inculpat. Examinând recursul declarat de inculpatul C.M.A. împotriva deciziei instanței de apel, în raport cu motivele invocate ce se vor analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen., Înalta Curte apreciază recursul inculpatului ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta. Din evaluarea coroborată a ansamblului materialului probator administrat a rezultat că în mod corect instanța de apel și-a însușit argumentele instanței de fond, iar la rândul ei în baza propriului examen, în mod judicios și temeinic motivat a stabilit vinovăția inculpatului C.M.A. în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, în raport cu situația de fapt reținută. Înalta Curte consideră că s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele inculpatului C.M.A., care împreună cu inculpatul G.A., la data de 5 aprilie 2005, după orele 19,00 în mod premeditat s-au deplasat la locuința victimei D.M.

pe care au ucis-o prin comprimarea căilor respiratorii, după uciderea victimei sustrăgând din apartamentul acesteia mai multe bunuri și o sumă de bani, precum și de a acoperi cadavrul victimei cu hârtii, pe care a aruncat conținutul unei sticle de alcool medicinal și whisky, după care inculpatul G.A. i-a dat foc, producând distrugerea bunurilor din încăpere, întrunesc, atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul incriminator al infracțiunilor de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 175, lit. a), art. 176 lit. d) C. pen., de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) și alin. (2 1 ) lit. a), b) și c) C. pen., de complicitate la distrugere prevăzută de art. 26 raportat la art. 217 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în concurs real.

Astfel, au fost coroborate mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, cu cele din cursul cercetării judecătorești, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 6 aprilie 2005 și planșa foto aferentă, procesele-verbale de sesizare și de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă, raportul medico-legal de necropsie nr. A 3/555/2005, procesul-verbal de consemnare a concluziilor provizorii ale necropsiei victimei, plângerea penală și declarațiile părții civile S.N., copia cărții de identitate a victimei D.M. Acestea au fost avute în vedere împreună și cu declarațiile inculpatului C.M.A., declarațiile inculpatului G.A., declarațiile martorilor M.R.M., V.G., B.G., S.N., U.M., C.R.M., S.M.A., G.Șt., A.A.A., Z.M., P.M.A., I.A., B.M., D.S., D.M.M., G.V., P.G., C.M., I.G., B.S.

Totodată mijloacele de probă menționate se mai coroborează și cu planșe foto comparativă asupra bunurilor sustrase din locuința victimei, cu proces-verbal de predare a unor bunuri de către martora M.R. și planșa aferentă, cu proces-verbal de percheziție domiciliară și planșa foto aferentă, cu proces-verbal de predare a unor bunuri de către inculpatul G.A. și planșa foto aferentă, cu proces-verbal de conducere în teren și predare a unor bunuri și planșă foto, proces-verbal de ridicare a unui bun sustras de către inculpați din posesia unui cumpărător de bună-credință, desfășurătoare ale convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul victimei și de pe cartele folosită de către inculpați pentru contactarea victimei, procese-verbale de predare a bunurilor recuperate și ridicare sau ridicare de la cercetarea la fața locului, extras din revista A. din data de 4 aprilie 2005 în care la poziția 277 se regăsește anunțul înregistrat de către victima D.M.

cu rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A 1/6335 și A 1/6334 și cu înscrisurile de la dosar tribunal, precum și alte înscrisuri. Din ansamblul materialului probator administrat a rezultat contribuția concretă a inculpatului C.M.A. la săvârșirea faptelor comise, actele efective de pregătire și de executare, evidențiind faptul că acesta a avut reprezentarea rezultatelor infracțiunilor pe care le săvârșește, urmărind producerea lor, acționând cu intenție directă. Înalta Curte consideră că în ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpatului C.M.A., instanța de apel a făcut o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., la condițiile efective din cauză, ținând cont de gradul de pericol social, în concret foarte ridicat al faptelor comise, agravat prin împrejurările reale, dar și circumstanțele personale ale inculpatului.

Astfel, au fost avute în vedere circumstanțele reale concrete ale săvârșirii faptelor, respectiv caracterul premeditat, concretizat în vizita inițială la victimă și vizualizarea bunurilor, convenirea împreună a celor doi inculpați ca după uciderea acesteia să incendieze cadavrul pentru a înlătura urmele omorului și tâlhăriei, inculpatul C.M.A. fiind cel care a contactat-o la interfon pe victimă, care inițial i-a spus acestuia că nu-l poate primi, stabilind însă o întâlnire mai târziu în cursul acelei zile, inculpații revenind după mai multe deplasări prin București. Inculpatul C.M.A. a fost cel care a contactat-o din nou pe victimă de la un telefon public, care i-a comunicat că îl așteaptă la domiciliul ei, iar acesta împreună cu coinculpatul G.A.

au urcat cu liftul până la etajul 10, coinculpatul coborând, urmând să aștepte un apel telefonic de la C.M.A., după ce acesta urma să omoare victima. Inițial, inculpatul C.M.A. a ezitat să ucidă victima Dumitrescu Marian, dar la insistențele coinculpatului G.A. a revenit în locuința ei și după o scurtă tatonare i-a pulverizat în zona feței un jet de spray iritant lacrimogen, aceasta căzând pe pat, iar inculpatul, i-a comprimat căile respiratorii, apelându-l pe coinculpatul G.A., care constatând că victima încă era în viață a finalizat acțiunea începută de inculpatul C.M.A., suprimând viața victimei. În acest timp, inculpatul C.M.A. a demontat unitățile componente ale calculatorului victimei, a luat și alte bunuri și după ce s-a asigurat de decesul victimei, a aruncat peste cadavru mai multe ziare, reviste, cărți pe care le-au stropit cu alcool medicinal și conținutul unei sticle de whisiky, coinculpatul G.A..

incendiind cadavrul. Prin modul în care inculpatul C.M.A., împreună cu inculpatul G.A. și-a pregătit comiterea infracțiunilor și ulterior a acționat, în mod concret, a evidențiat o personalitate delincventă de o periculozitate deosebită, aducând, în primul rând atingere unei valori sociale fundamentale, cum este viața omului, prin suprimarea vieții victimei și incendierea cadavrului acesteia, precum și a patrimoniului acesteia. Totodată au fost avute în vedere și alte circumstanțe personale ale inculpatului, respectiv gradul său de instrucție, împrejurarea că acesta a avut loc de muncă, este tânăr, fiind sănătos și apt de muncă. Prin cuantumul pedepselor menținute, aplicate diferențiat și majorarea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, într-un cuantum orientat către maximul legal al pedepsei închisorii, urmând ca inculpatul C.M.A.

să execute pedeapsa rezultantă cea mai grea, s-a apreciat just că numai aceasta este singura în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ, dar și de exemplaritate, în vederea îndreptării și resocializării viitoare pozitive a acestuia în societate. Înalta Curte nu poate avea în vedere critica recurentului inculpat C.M.A. cu privire la greșita individualizare a pedepsei aplicate acestuia, de către instanța de apel și respectiv solicitarea de reducere, prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a) și b) C. pen., cu regimul sancționator corespunzător, deoarece, pe de-o parte au fost avute în vedere în mod plural toate criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen., la condițiile concrete ale cauzei, iar, pe de altă parte, reținerea în mod distinct a circumstanțelor atenuante învederate ar aduce atingere regulii proporționalității între gravitatea faptei comise, persoana inculpatului și pedeapsa ce se poate aplica acestuia.

Or, în contextul cauzei, așa cum s-a arătat, gravitatea foarte ridicată a infracțiunilor comise, accentuată tocmai prin modul concret de acțiune, ce a evidențiat planificare, persistență în demersul infracțional, chiar dacă a existat un moment de ezitare, însă acestuia i-a urmat săvârșirea faptelor, conform planului inițial stabilit, inculpatul C.M.A. dând dovadă de ferocitate, prin capacitatea de stăpânire de sine și lipsa oricărei încercări de a salva viața victimei, în momentul în care coinculpatul G.A. acționa în finalizarea suprimării vieții acesteia, timp în care, de altfel, preocuparea inculpatului era de a acționa în vederea însușirii bunurilor victimei, ceea ce exclude motivația necesității procurării de venituri în scopul încercării de a relua o relație sentimentală.

Din cele două rapoarte medico-legale psihiatrice, respectiv A 1/6335 din 24 iunie 2005 și A 1/6334 din 24 iunie 2005 aflate la dosarul de urmărire penală, așa cum au fost evidențiate mai sus în contextul mijloacelor de probă rezultă că inculpatul a afirmat că nu a fost internat în spitale de psihiatrie și nu a urmat tratament ambulatoriu de specialitate, a fost internat la secția de psihiatrie a Spitalului Penitenciar Jilava din 1 iunie 2005 cu fo. 1979 având ca dg. tulburări de personalitate de tip instabil-impulsiv și respectiv fo. cu 1978 având ca dg. tulburări de personalitate de tip instabil-impulsiv. În ambele rapoarte medico-legale se fac referiri la examenele psihice, psihologice în amănunt.

Astfel, în ceea ce privește examenul psihologic în raportul cu nr. A 1/6335 din 24 iunie 2005 se menționează că „Examenul eficienței intelectuale QI = 98 inteligență medie inferioară; Examenul personalității Chestionarul W-M evidențiază în planul personalității manifeste, la data examinării valori conturate pentru instabilitate psihică, tendințele psihastenice și obsesivo fobice și tendințele antisociale. Actualul profil pulsional (Szondi) al personalității profunde relevă în sfera vieții afective subiect opresat care se plânge, geme, se lamentează. Eu „dresat”, hipotrifoc, care aderă la real, se adaptează, sub constrângerea forțelor exterioare. Negare a proiecției. În vectorul sexualității tranziție de la real la ireal; Eventuala predispoziție pentru relațiile sadomasochiste.

În vectorul contactual: atitudine conservatoare față de obiectele lumii, dificultate de a se adapta la nou, atașament față de experiența proprie, perseverare. Atenție concentrată, asiduă.” În cel de-al doilea raport medico-legal, respectiv A 1/6334 din 24 iunie 2005 la același examen psihologic se evidențiază „Examenul eficienței intelectuale: QI = 95 inteligență medie-inferioară. Examenul personalității Chestionarul W-M evidențiază în planul personalității manifeste, la data examinării, valori conturate pentru tendințele impulsive, instabilitatea psihică și tendințele antisociale.” Ambele rapoarte au concluzionat că inculpatul C.M.A. în funcție de dg: tulburare de personalitate de tip instabil și respectiv tulburări de personalitate de tip instabil-impulsiv păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, având discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Înalta Curte consideră că în mod corect ambele instanțe, respectiv, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au respins efectuarea unei noi expertize psihiatrice a inculpatului. Astfel, prima instanță, după asigurarea contradictorialității asupra probelor cu expertize solicitate, a respins probele solicitate, apreciind că, chiar în raport de înscrisurile noi depuse de inculpatul C.M.A., nu se impune efectuarea unei noi expertize psihiatrice, De asemenea, nu se impune nici completarea raportului medico-legal de necropsie, din constatările și concluziile acestuia, rezultând în mod cert cauza decesului.

Instanța de apel, după concluziile părților asupra expertizelor solicitate, a respins probele solicitate, apreciind că în cauză nu se impune efectuarea unor noi expertize medico-legale, fiind neutile și neconcludente cauzei, având în vedere poziția inculpaților de recunoaștere a faptelor, din concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, rezultând în mod cert cauza decesului și, de asemenea, starea psihică a inculpaților la momentul săvârșirii faptei. De asemenea, Înalta Curte apreciază că aspectele referitoare la conduita anterioară cât și de personalitate a inculpatului, reflectate de înscrisurile existente la dosarul primei instanțe, precum și declarațiile martorilor C.R.M., M.R.M.

evidențiază mai multe stări ale inculpatului, acesta fiind obsedat de persoana prietenei sale, suferind că aceasta nu-i împărtășește sentimentele, cheltuind bani pentru a-i face cadouri, dădea dovadă de bunătate, dar suferea și de gelozie exagerată, era irascibil, nervos în interpretarea vorbelor și gesturilor prietenei sale, nu era o persoană credincioasă, fiind ateu, pasionat de astrologie. Profilul de personalitate al recurentului inculpat C.M.A., așa cum apare evidențiat de mijloacele de probă arătate este concordant cu cel atestat prin rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică efectuate în cauză, care atestă tulburări de personalitate de tip instabil și instabil impulsiv, fiind păstrată capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, având discernământ în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Astfel, Înalta Curte consideră că nu poate reține apărările recurentului inculpat cu privire la reducerea pedepsei aplicate, deoarece toate circumstanțele personale ale recurentului inculpat C.M.A. au fost evaluate în contextul ansamblului împrejurărilor concrete ale săvârșirii faptelor reținute în sarcina sa, a gradului de pericol social efectiv, extrem de ridicat al acestora și urmărilor produse, prin rezonanța socială negativă pe care le au astfel de fapte în cadrul comunității, așa încât nu se justifică diminuarea pedepsei aplicate, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. În raport cu cele menționate, Înalta Curte consideră că decizia instanței de apel este legală și temeinică sub toate aspectele, atât în ceea ce privește latura penală, cât și cea civilă a cauzei.

Totodată, verificând hotărârea atacată nu s-a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 4 alin. (2) cu referire la art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul G.A. împotriva deciziei penale nr. 500 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. În temeiul art. 38 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.M.A. împotriva deciziei penale nr. 500 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C.M.A., durata arestării preventive de la 18 aprilie 2005 la 28 septembrie 2006. În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., se va obliga recurentul inculpat C.M.A. la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției, precum și recurentul inculpat G.A. la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul G.A. împotriva deciziei penale nr. 500 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.M.A. împotriva deciziei penale nr. 500 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C.M.A., durata arestării preventive de la 18 aprilie 2005 la 28 septembrie 2006. Obliga recurentul inculpat C.M.A. la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă pe recurentul inculpat G.A.

la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 septembrie 2006.