ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.11.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5661/2005

HOTĂRÂRE
24.11.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5661/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 225 din 25

octombrie 2004, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea reclamanților L.C. și L.D., formulată în

contradictoriu cu SC S.N.I.F. SA București, sucursala Prahova, Primăria comunei

Filipeștii de Târg și Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Mediului și

Dezvoltării Rurale și a anulat certificatul de atestare a dreptului de

proprietate seria M.07 nr. 2975 din 12 februarie 2004, privind terenul în

suprafață de 3040 mp, situat în comuna Filipeștii de Târg, satul Brătușanca,

județul Prahova.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut, în esență, că actul administrativ atacat este nelegal, întrucât prin

el s-a atestat dreptul de proprietate în favoarea SC S.N.I.F. SA București asupra

unui teren care, la data emiterii actului, se afla în proprietatea privată a

localității Filipeștii de Târg, potrivit hotărârii nr. 2708 din 24 octombrie 2002 a Comisiei județene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

agricole și a celor forestiere.

Împotriva sentinței, SC S.N.I.F. SA

București a declarat recurs, susținând că aceasta este netemeinică și nelegală,

întrucât instanța care a pronunțat-o, nu a analizat toate documentele

prezentate de societate, pentru dovedirea dreptului de administrare și,

ulterior, de proprietate, asupra terenului în discuție.

Recursul este nefondat.

Din considerentele sentinței rezultă

că instanța a examinat atent probele administrate și a constatat pe baza

acestora, că certificatul de atestare atacat a fost emis cu încălcarea

prevederilor art. 1 din H.G. nr. 834/1991 și ale art. 20 din Legea nr. 15/1990,

întrucât terenul în suprafață de 3040 mp, situat pe raza localității

Brătușanca, nu numai că nu era necesar desfășurării activității, câtă vreme a

fost închiriat reclamanților, dar se afla încă din 10 octombrie 2002, în

proprietatea privată a comunei Filipeștii de Târg.

Faptul că în actele SC S.N.I.F.

București, sucursala Prahova, terenul în discuție a fost evidențiat și evaluat

în patrimoniul societății și că impozitele și taxele locale aferente au fost

plătite de aceasta, nu înseamnă că societatea a dobândit și dreptul de

proprietate asupra terenului.

Instanța de contencios administrativ

sesizată cu cererea de chemare în judecată (precizată la 25 octombrie 2004), a

examinat legalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate

seria M.07 nr. 2975 emis la 12 februarie 2004, de Ministerul Agriculturii,

Pădurilor, Apelor și Mediului, având în vedere situația terenului și normele

legale existente la data emiterii actului.

Or, la acea dată, adică 12 februarie

2004, terenul de 3040 mp cuprins în certificatul de atestare atacat, se afla în

proprietatea privată a comunei Filipeștii de Târg, administrată de Consiliul

Local comunal, potrivit hotărârii nr. 2708 din 24 octombrie 2002, a Comisiei județului Prahova, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra

terenurilor agricole și a celor forestiere și, prin urmare, societatea S.N.I.F.

București nu putea pretinde legal un drept asupra lui.

Împrejurarea că, ulterior emiterii

certificatului de atestare și promovării unor procese civile între

reclamanții-intimați și societatea comercială menționată, hotărârea nr.

2708/2002 a fost revocată de Comisia județeană Prahova pentru aplicarea Legii

nr. 18/1991, prin hotărârea nr. 3457 din 28 aprilie 2004, este lipsită de

relevanță, întrucât, cum deja s-a arătat, este de principiu că legalitatea

actelor administrative se examinează în contencios administrativ, în raport cu

situația de fapt și de drept existente la data emiterii lor.

Așa fiind, având în vedere cele

prezentate, recursul se privește ca nefondat și, ca atare, urmează să fie

respins.

Respinge recursul declarat de SC

S.N.I.F. SA București, sucursala Ploiești și continuat de R.A. A.N.I.F.,

sucursala teritorială Argeș, Buzău - Unitatea de Administrare Prahova,

împotriva sentinței civile nr. 225 din 25 octombrie 2004, a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 24 noiembrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-10-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3494/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 7 iunie 2004, reclamanta B.M. a chemat în judecată Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale și SC P. SA Târgoviș
ÎCCJ 2012-10-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4355/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secția de contencios administrativ, reclamanții V.M. și V.D. au soli
ÎCCJ 2005-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3353/2005
ă și de contencios administrativ, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Ploiești, constatând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 pct. 1 C. proc. civ. Prin sentința nr. 254 din data de
ÎCCJ 2004-09-16
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6964/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 7 martie 2003, SC P.A. SA a chemat în judecată Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor - Comisia de aplicare a H.G. n
ÎCCJ 2005-12-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5813/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 ianuarie 2004 și precizată prin cererea depusă la 4 iunie 2004, reclamantul C.N.N. a solicitat ca, în contradictoriu cu pâ
Sursă