ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3353/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova, sub nr. 534/2004, reclamanta SC C. SA Ploiești a solicitat ca, în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Comerțului, S.N.P. P. SA București și S.N.P. P. SA, sucursala Târgu Jiu, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, seria M.03 nr. 8203, emis la data de 24 februarie 2003, de către Ministerul Industriei și Resurselor, în ceea ce privește suprafața de 2475 mp teren, situat în comuna Țicleni, județul Gorj. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că suprafața de 2475 mp, pe care sunt amplasate un depozit de țiței - Parc Mare și un depozit de gazolină construit în anii 1962 - 1963, îi aparține, deoarece l-a avut în administrare, încă de la înființarea sa, prin preluarea de la fosta Întreprindere de Transport Țiței prin Conducte Ploiești.

Reclamanta a mai arătat că pentru acest teren nu posedă un titlu de proprietate, deoarece cu ocazia mutării arhivei într-un alt sediu, acest înscris a fost pierdut, în schimb încă din anul 1963 a plătit taxele și impozitele aferente acestui teren. În mod cu totul nelegal, susține reclamanta, pârâta S.N.P. P. SA a inclus în terenul pentru care i s-a atestat dreptul de proprietate prin certificatul sus-menționat, și suprafața de 2475 mp. Prin sentința nr. 146 din 23 iunie 2004, Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Ploiești, constatând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 pct. 1 C. proc.

civ. Prin sentința nr. 254 din data de 8 noiembrie 2004, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de SC C. SA Ploiești. Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că reclamanta nu a probat prin nici o dovadă concludentă care să conducă la împrejurarea că la data constituirii sale ca societate comercială, terenul s-a aflat în patrimoniul său, ba mai mult decât atât, prin acțiunea prin care a învestit instanța de judecată, a recunoscut că nu deține un titlu asupra acestuia. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, SC C. SA Ploiești, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. În motivare a susținut, în esență, că instanța de fond, în mod greșit a reținut că S.N.P.

P. SA avea titlu de proprietate pe terenul în suprafață de 2475 mp, înainte de anul 1990, întrucât intimata a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate, datorită faptului că a depus documentația necesară, la o dată anterioară depunerii documentației de către recurentă. A mai arătat că, atât terenul aflat în litigiu, cât și construcțiile și instalațiile se află în folosința și administrarea sa, din anii 1962 - 1963, iar prin intrarea în vigoare a Legii nr. 15/1990, bunurile respective au intrat în patrimoniul său, prin efectul legii, dovedind, totodată, acest lucru, și prin declarațiile de impunere depuse în vederea plății taxelor și impozitelor.

Mai susține, recurenta, că în mod cu totul nejustificat, instanța de fond a respins cererea sa prin care a solicitat să depună la dosarul cauzei, noi înscrisuri cu privire la faptul că terenul în litigiu nu se află în patrimoniul intimatei, ci, dimpotrivă, în patrimoniul său, încălcând în acest fel principiul rolului activ pe care trebuia să-l aibă judecătorul în aflarea adevărului. Recursul este nefondat. Prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M.03 nr. 8203 din 24 februarie 2003, Ministerul Industriilor și Resurselor, în temeiul Legii nr. 15/1990 și H.G. nr. 834/1991, a aprobat propunerile Comisiei pentru stabilirea și evaluarea terenurilor, constituită prin ordinul ministrului, nr. 5304 din 10 aprilie 2002, atestând în favoarea S.N.P.

P. SA București, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 83.480,89 mp, din care face parte și suprafața de 2475 mp. Cu toate că recurenta invocă încălcarea principiului rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului în fața instanței de fond, Înalta Curte constată că nici în cursul procesual al recursului, recurenta nu a depus la dosarul cauzei, dovezi care să probeze calitatea de proprietar al terenului în litigiu. Mai mult, prin H.G. nr. 1213/1990, privind înființarea de societăți comerciale pe acțiuni în industrie, Anexa nr. 1 pct. 1, SC C. SA Ploiești s-a înființat în baza Legii nr. 15/1990, din Întreprinderea de Transport Țiței prin Conducte Ploiești, preluând atât pasivul, cât și activul unității de stat care s-a desființat.

Or, recurenta nu a completat probatoriile, în sensul de a face dovada că Întreprinderea de Transport Țiței prin Conducte Ploiești, desființată prin H.G. nr. 1213/1990, ar fi avut în patrimoniu terenul în suprafață de 2475 mp, pentru a susține motivarea potrivit căreia aceste bunuri au intrat în patrimoniul recurentei, prin efectul Legii nr. 15/1990, prin preluarea activului și pasivului de la Întreprinderea de Transport Țiței prin Conducte Ploiești. Împrejurarea că recurenta a depus declarațiile de impunere privind achitarea taxelor și impozitelor pentru bunurile supuse litigiului de față, nu poate conduce la concluzia că aceasta are calitatea de proprietară. Chiar prin acțiunea inițială cu care a învestit instanța de fond, recurenta a arătat că pentru terenul în suprafață de 2475 mp, nu deține titlu de proprietate, deoarece, cu ocazia mutării arhivei într-un alt sediu, înscrisurile au fost pierdute.

Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că instanța de fond a interpretat în mod judicios prevederile legale aplicabile, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC C. SA Ploiești, împotriva sentinței nr. 254 din 8 noiembrie 2004, a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2005.