ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5391/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5391/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 17 mai
2005, reclamanta N.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană
de Pensii Mehedinți, anularea hotărârii nr. 89 din 21 noiembrie 2002 și
acordarea drepturilor ce i se cuvin, în calitate de soție supraviețuitoare,
întrucât defunctul său soț, N.M., a efectuat stagiul militar în detașamentele
de muncă din Direcția Generală a Serviciului Muncii, în perioada 17 iunie 1954
- 20 noiembrie 1956.
Curtea de Apel Craiova, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 264 din 17 iunie 2005, a
admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta, să acorde
reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 17
iunie 1954 - 20 noiembrie 1956, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța a reținut că soțul reclamantei se încadrează în prevederile Legii nr.
309/2002, iar aceasta, în calitate de soție supraviețuitoare, urmează să
primească o indemnizație lunară, potrivit art. 3 din lege.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta, susținând, în esență, că instanța de fond, greșit a
admis acțiunea, întrucât soțul reclamantei nu a efectuat stagiul militar în
cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, ci la U.M. nr. 04600, astfel că
nu se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002.
Recursul este întemeiat.
Conform art. 1 și 6 din Legea nr.
309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetățean român,
care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției
Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor
urmând a se face de Casele teritoriale de pensii și a municipiului București,
la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare județene sau de U.M.
02405 Pitești.
Potrivit art. 3 din aceeași lege,
soția celui decedat, din categoria celor prevăzuți la art. 1, va beneficia de o
indemnizație lunară egală cu 50% din indemnizația ce s-ar fi cuvenit soțului
decedat, în condițiile art. 2, dacă ulterior nu s-a căsătorit.
În speță, din livretul militar
rezultă că soțul reclamantei, în perioada 17 iunie 1954 - 20 noiembrie 1956 a
efectuat stagiul militar la U.M. 04600 din cadrul fostului Minister al Forțelor
Armate, și nu la detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a
Serviciului Muncii care, în perioada 1950 - 1961, a funcționat ca instituție
civilă în afara armatei.
Cum Legea nr. 309/2002 recunoaște și
acordă drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul
Direcției Generale a Serviciului Muncii și, respectiv, în condițiile art. 1 și
3, soțiilor celor decedați, se constată că reclamanta nu se încadrează în
prevederile acestei legi, având în vedere că defunctul său soț a efectuat
stagiul militar în cadrul unei unități militare.
Față de cele ce preced, recursul va
fi admis, se va casa sentința atacată și, în fond, se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Mehedinți împotriva sentinței nr. 264 din 17 iunie 2005 a
Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și, în
fond, respinge acțiunea formulată de N.M.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 10 noiembrie 2005.