ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1805/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1805/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 68 din 7 decembrie 2005, Curtea de Apel Ploiești a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul M.S.P.I., împotriva rezoluțiilor nr. 127/P/2005 din 2 august 2005 și nr. 2733/II/2/2005 din 2 septembrie 2005 dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. A obligat pe petiționar la plata sumei de 60 RON, cheltuieli judiciare către stat. Hotărând astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin plângerea înregistrată la această instanță, la data de 27 septembrie 2005, sub nr. 8754/2005 și întemeiată pe dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., petiționarul M.S.P.I. a solicitat anularea Rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești nr. 127/P/2005 din 2 august 2005 și nr. 2733/II/2/2005 din 2 septembrie 2005 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul șef N.I.
din cadrul I.J.P. Buzău, cu privire la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 264, art. 289 și art. 291 C. pen. S-a motivat de către petiționar că, N.I., în calitatea sa de organ de cercetare al poliției, în dosarul penal nr. 167/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, prin abuz în serviciu a refuzat să constate infracțiunile prevăzute de art. 109 din Legea nr. 18/1991, republicată săvârșite de secretarul și primarul orașului Nehoiu, comițând la rândul său infracțiunile imputate. Curtea de Apel Ploiești, analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele: Petiționarul M.S.P.I. a formulat plângere penală împotriva procurorilor V.G. și M.S.
de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, jud. Buzău, sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea infractorului prevăzute de art. 246 și 264 C. pen., constând în aceea că și-au exercitat abuziv îndatoririle de serviciu, cu ocazia soluționării dosarului nr. 167/P/2004 și a lucrării nr. 129/II/2/2004, prin care s-a respins plângerea, conform dispozițiilor art. 275 – art. 278 C. proc. pen. Aceste aspecte au făcut obiectul dosarului nr. 127/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în care, prin Rezoluția din 17 februarie 2005 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorii V.G. și M.S., în temeiul art. 228 raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc.
pen. După ce i s-a comunicat această soluție, petiționarul a formulat plângere penală, împotriva comisarului șef N.I., susținând că acesta a întocmit cu rea credință referatul nr. P/5062/2004 în dosarul penal nr. 167/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, scopul urmărit fiind mușamalizarea infracțiunilor săvârșite de primarul și secretarul Primăriei Nehoiu, C.A. și respectiv Ș.V., vinovați de încălcarea dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 18/1991, republicată. Petiționarul a apreciat că referatul sus-menționat a stat la baza rezoluțiilor nr. 167/P/2004 și nr. 129/II/2/2004 dispuse de procurorii V.G. și M.S. și prin care, primarul și secretarul Primăriei Nehoiu, au fost exonerați de răspunderea penală deși aceștia au împiedicat și au întârziat nejustificat reconstituirea dreptului de proprietate și eliberarea titlului de proprietate pe numele B.M.
Instanța a reținut, însă, că din actele premergătoare efectuate în cauză au stabilit că nu s-a săvârșit nici o infracțiune de către comisarul șef N.I. care a efectuat cercetările și nici de către procurorul care a confirmat soluția dată în dosarul nr. 167/P/2004; în acest sens, fiind și sentința penală nr. 158/2005 a Judecătoriei Pătârlagele care a respins plângerea formulată de petiționar, menținând rezoluția nr. 167/P/2004, soluție ce a fost confirmată de Tribunalul Buzău prin decizia nr. 366 din 17 iunie 2005 prin respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de petiționarul M.S.P.I. Prin rezoluția nr. 127/P/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul șef N.I.
Și împotriva acestei rezoluții, petiționarul a formulat plângere considerând-o nelegală și netemeinică și a solicitat, în esență, începerea urmăririi penale față de N.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, 264, 289 și 291 C. pen. Prin rezoluția nr. 2733/II/2/2005, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a respins plângerea petiționarului cu motivarea că, pe parcursul cercetărilor, nu s-a stabilit ca organul de urmărire penală să fi comis vreo infracțiune. S-a motivat că, acuzele petiționarului M.S.P.I.
privind conținutul referatului polițistului (neextinderea cercetărilor pe toată perioada neretrocedării unor terenuri, aprecierea cu privire la legalitatea titlului de proprietate emis pe timpul procesului, omiterea menționării înaintării la Comisia Județeană Buzău a unor propuneri privind terenurile, sunt aspecte ce au intrat sub cenzura instanței în cadrul controlului judiciar și în nici un caz, ele nu se pot înscrie în conținutul vreunei fapte penale. Curtea de Apel Ploiești, analizând actele și lucrările de la dosar, a constatat că nu se poate reține că N.I. ar fi săvârșit vreo infracțiune cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 167/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele și a respins plângerea formulată de petiționar, ca neîntemeiată.
În termenul legal, petiționarul M.S.P.I. a declarat recurs împotriva sentinței penale și a solicitat admiterea, casarea hotărârii atacate, precum și desființarea rezoluțiilor parchetului, cu trimiterea cazului spre rejudecare pentru stabilirea vinovăției comisarului, șef N.I., ținând seama de infracțiunile săvârșite de acesta, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual, uz de fals, favorizarea infractorului, precum și prejudiciile morale și materiale generate de aceste infracțiuni.
În motivarea recursului său, petiționarul a arătat, în esență, că plângerea adresată Curții de Apel Ploiești împotriva rezoluțiilor nefondate ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost respinsă prin sentința penală nr. 68 din 7 decembrie 2005 pronunțată în dosarul nr. 8754/2005, fără ca instanța să observe că, pe fond, nu s-a efectuat vreo cercetare penală care să-l privească pe comisarul șef N.I., în raport cu faptele penale săvârșite de acesta și care au făcut obiectul sesizării penale. A mai susținut că nici unul dintre cele 12 înscrisuri oficiale care dovedesc vinovăția numitului N.I. nu a fost înlăturat ca neconcludent, neprobant, fiind ignorate de instanță. Recursul declarat în cauză de petiționar, este nefondat.
Din verificarea lucrărilor cauzei, se constată că hotărârea atacată a fost pronunțată cu respectarea legii. Examinând ansamblul probator de la dosar, rezultând din dosarele Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele și al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, nr. 167/P/2004 și respectiv, nr. 127/P/2005, Curtea constată, că în mod corect, prin rezoluția nr. 127/P/2005 din 2 august 2005 s-a reținut că faptele comisarului șef N.I., care a efectuat cercetările și a întocmit referatul nr. P/5062/2004 în dosarul nr. 167/P/2004, nu au caracter penal. Se reține astfel că, N.I., în calitate de comisar șef în cadrul I.P.J.
Buzău a întocmit referatul nr. P/5062/2004 cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de primarul și secretarul Primăriei Orașului Nehoiu, jud. Buzău, motivând în fapt și în drept, potrivit convingerii formate pe baza actelor premergătoare efectuate, iar propunerea organului de poliție de a nu se începe urmărirea penală împotriva numiților C.A. și Ș.V. pentru săvârșirea infracțiunii de împiedicare sau întârziere nejustificată de a se reconstitui dreptul de proprietate și de a elibera titlul de proprietate, prevăzută de art. 109 din Legea nr. 18/1991, a fost confirmată de procuror prin rezoluția nr. 167/P/2004. Potrivit dispozițiilor art. 228 alin. (5) C. proc.
pen., în măsura în care procurorul care exercită supravegherea activității de cercetare penală ar fi constatat că nu sunt întrunite condițiile arătate în alin. (4) al aceluiași articol, pentru a nu se începe urmărirea penală, ar fi restituit actele organului de urmărire penală, fie pentru completarea actelor premergătoare, fie pentru începerea urmăririi penale. Or, procurorul, fiind de acord cu propunerea organului de poliție, a confirmat-o prin rezoluție motivată, astfel cum stabilește alin. (6 3 ) al art. 228 C. proc. pen. Se reține totodată, că împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 167/P/2004, petiționarul M.S.P.I. a uzat de toate căile legale, soluțiile parchetului fiind menținute în cadrul controlului judiciar.
Față de cele mai sus arătate și în raport de probatoriile administrate în cauză, Curtea constată, că nu pot fi primite criticile formulate de recurentul petiționar, în sensul că nu s-ar fi efectuat o cercetare penală care să-l privească pe comisarul șef N.I., pentru săvârșirea faptelor penale imputate ori că instanța de judecată ar fi pronunțat soluția cu ignorarea probelor de la dosar. Analizând ansamblul probator administrat, Curtea reține că rezoluțiile art. 127/P/2005 din 2 august 2005 și nr. 2733/II/2/2005 din 2 septembrie 2005 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul șef N.I. și respectiv, a fost respinsă plângerea formulată de petiționar împotriva acestei soluții, sunt legale și temeinice, nereieșind din lucrările și probele dosarului elemente care să justifice reținerea în sarcina numitului N.I.
săvârșirea vreunei fapte cu caracter penal și nu sunt motive pentru a dispune casarea sentinței penale atacate. Așa fiind, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de petiționarul M.S.P.I., urmează a fi respins, ca nefondat, iar în baza art. 192 din același cod, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul M.S.P.I. împotriva sentinței penale nr. 68 din 7 decembrie 2005 a Curții de Apel Ploiești. Obligă pe recurent la plata sumei de 80 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.