ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5535/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5535/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel
București, sub nr. 4556 din 8 noiembrie 2004, reclamanta SC B.T. SRL București
a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice -
Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Regională Vamală
București, anularea deciziei nr. 308 din 4 octombrie 2004, emisă de primul
pârât, cu privire la contestația formulată împotriva procesului-verbal de
control nr. 63/2/C din 27 aprilie 2004, emis de cel de al doilea pârât.
Prin sentința civilă nr. 3298 din 9
decembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal, a anulat acțiunea, ca netimbrată.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, reclamanta, susținând că este netemeinică și nelegală,
întrucât nu a avut cunoștință de obligația timbrării. În acest sens, a invocat
nulitatea citației emise de instanța de fond, pentru termenul din data de 9
decembrie 2004, când a fost judecată cauza
. În motivarea recursului se arată, pe de o parte, că citația
emisă
de către instanța
de fond
nu cuprinde
mențiunea prevăzută la pct. 6 alin. (1) al art. 88 C. proc. civ. și, pe de altă
parte, că citarea s-a realizat prin afișare, cu mențiunea că s-a constatat
lipsa oricărei persoane la sediul societății citate, ceea ce, susține
recurenta, era imposibil în raport cu programul său de activitate.
Examinând cauza și sentința atacată,
în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurentă,
precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va
arăta în continuare.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr.
146/1997,
privind taxele judiciare de timbru, cu
modificările și completările ulterioare
și art. 1 alin. (1) din
O.G. nr. 32/1995, privind timbrul
judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările
ulterioare
, pentru
acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești
se plătesc
taxă
judiciară de timbru și timbru judiciar
.
În temeiul dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr.
146/1997, instanța de judecată sesizată cu soluționarea acțiunii a stabilit în
sarcina reclamantei, obligația plății sumelor de 34.000 lei și 3000 lei,
reprezentând
taxă
judiciară de timbru și,
respectiv
, timbru
judiciar, cu această mențiune fiind citată pentru termenul de judecată din data
de 9 decembrie 2004.
Or, constatând că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația
legală de timbrare a acțiunii, nici anticipat și nici ulterior, ca urmare a
înștiințării de către instanța de judecată, în mod corect instanța de fond a
dispus anularea acesteia, făcând aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din
Legea nr. 146/1997 și art. 9 din
O.G.
nr.
32/1995.
Cum recurenta nu a făcut dovada
susținerilor sale
referitoare la nulitatea citației emise de instanța de fond, această critică,
invocată în motivarea recursului,
nu poate fi reținută, Curtea neputându-se pronunța cu
privire la existența sau inexistența mențiunilor obligatorii ale citației,
în lipsa acesteia.
Mai mult decât atât, potrivit
dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, t
axele judiciare de
timbru se plătesc anticipat, ceea ce înseamnă că, de regulă, dovada achitării
acestora trebuie atașată cererii de chemare în judecată și numai prin excepție
(cum ar fi, de exemplu, în cazul insuficientei timbrări a cererii sau în
situația modificării acesteia), taxele de timbru pot fi plătite și ulterior
depunerii cererii de chemare în judecată.
Pentru considerentele arătate, soluția instanței de fond
fiind temeinică și legală, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se
sentința criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta SC B.T. SRL București
împotriva sentinței civile nr. 3298 din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal
, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2005.