ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.11.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5535/2005

HOTĂRÂRE
18.11.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5535/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel

București, sub nr. 4556 din 8 noiembrie 2004, reclamanta SC B.T. SRL București

a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice -

Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Regională Vamală

București, anularea deciziei nr. 308 din 4 octombrie 2004, emisă de primul

pârât, cu privire la contestația formulată împotriva procesului-verbal de

control nr. 63/2/C din 27 aprilie 2004, emis de cel de al doilea pârât.

Prin sentința civilă nr. 3298 din 9

decembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a anulat acțiunea, ca netimbrată.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamanta, susținând că este netemeinică și nelegală,

întrucât nu a avut cunoștință de obligația timbrării. În acest sens, a invocat

nulitatea citației emise de instanța de fond, pentru termenul din data de 9

decembrie 2004, când a fost judecată cauza

. În motivarea recursului se arată, pe de o parte, că citația

emisă

de către instanța

de fond

nu cuprinde

mențiunea prevăzută la pct. 6 alin. (1) al art. 88 C. proc. civ. și, pe de altă

parte, că citarea s-a realizat prin afișare, cu mențiunea că s-a constatat

lipsa oricărei persoane la sediul societății citate, ceea ce, susține

recurenta, era imposibil în raport cu programul său de activitate.

Examinând cauza și sentința atacată,

în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurentă,

precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

arăta în continuare.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr.

146/1997,

privind taxele judiciare de timbru, cu

modificările și completările ulterioare

și art. 1 alin. (1) din

O.G. nr. 32/1995, privind timbrul

judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările

ulterioare

, pentru

acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești

se plătesc

taxă

judiciară de timbru și timbru judiciar

.

În temeiul dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr.

146/1997, instanța de judecată sesizată cu soluționarea acțiunii a stabilit în

sarcina reclamantei, obligația plății sumelor de 34.000 lei și 3000 lei,

reprezentând

taxă

judiciară de timbru și,

respectiv

, timbru

judiciar, cu această mențiune fiind citată pentru termenul de judecată din data

de 9 decembrie 2004.

Or, constatând că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația

legală de timbrare a acțiunii, nici anticipat și nici ulterior, ca urmare a

înștiințării de către instanța de judecată, în mod corect instanța de fond a

dispus anularea acesteia, făcând aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997 și art. 9 din

O.G.

nr.

32/1995.

Cum recurenta nu a făcut dovada

susținerilor sale

referitoare la nulitatea citației emise de instanța de fond, această critică,

invocată în motivarea recursului,

nu poate fi reținută, Curtea neputându-se pronunța cu

privire la existența sau inexistența mențiunilor obligatorii ale citației,

în lipsa acesteia.

Mai mult decât atât, potrivit

dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, t

axele judiciare de

timbru se plătesc anticipat, ceea ce înseamnă că, de regulă, dovada achitării

acestora trebuie atașată cererii de chemare în judecată și numai prin excepție

(cum ar fi, de exemplu, în cazul insuficientei timbrări a cererii sau în

situația modificării acesteia), taxele de timbru pot fi plătite și ulterior

depunerii cererii de chemare în judecată.

Pentru considerentele arătate, soluția instanței de fond

fiind temeinică și legală, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se

sentința criticată.

Respinge recursul declarat de

reclamanta SC B.T. SRL București

împotriva sentinței civile nr. 3298 din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal

, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-10-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3633/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea atacată cu recurs, pronunțată în 23 ianuarie 2004, în dosarul nr. 618/2/2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios admi
ÎCCJ 2007-02-06
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 550/2007
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI a comercială, reclamanții SC S.P. SRL și R.M. au chemat în judecată pe pârâtele SC E
ÎCCJ 2004-05-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2064/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 20 februarie 2003, reclamanta I.A., cetățean sirian, a solicitat anularea măsurii luate de Direcția Generală de Evidenț
ÎCCJ 2007-03-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1703/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 20 iulie 2005, reclamanta SC D.R. SRL a chemat în judecată A.N.V. – D.S.V.L. împotriva F.V., solicitând obligarea acesteia l
ÎCCJ 2006-03-23
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1187/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 17 martie 2004, reclamanta V.M. solicită instanței, în contradictoriu cu pârâta SC S.C. SA Voluntari, anularea hotărârii A.G.O.
Sursă