ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1315/2006

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul pentru minori și familie

Brașov, prin sentința penală nr. 44/ S din 22 septembrie 2005, i-a condamnat pe

inculpații:

pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174

– art. 176 lit. d) și art. 99 C. pen. și, la 4 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și

alin. (2

1

) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 99 din același

cod.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., pedepsele au fost contopite și s-a dispus ca inculpatul să execute

pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.

În baza art. 350 C. proc. pen., a

menținut starea de arest iar în baza art. 88 C. pen., a dedus timpul reținerii

și arestării începând cu 1 aprilie 2005.

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen.,

pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat deosebit de grav, prevăzută de

art. 174 – art. 175 lit. c) – art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit.

c) și, la 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a) și c) C.

pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) pedepsele au fost contopite și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa

cea mai grea de 17 ani închisoare și în baza art. 35 C. pen., pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e)

C. pen., pe timp de 7 ani.

În baza art. 350 C. proc. pen., a

menținut starea de arest iar în baza art. 88 C. pen., a dedus reținerea și

arestarea cu începere de la 1 aprilie 2005.

În baza art. 118 lit. d) C. pen.,

s-a dispus confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de 700.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut în baza probelor administrate următoarea situație de fapt:

Inculpații s-au întâlnit întâmplător

în după amiaza zilei de 28 martie 2005 la barul L.S. din comuna Mândra, Jud. Brașov

și au consumat câteva sticle de bere. Nemaiavând bani, inculpatul R.A.N. i-a

propus coinculpatului minor să meargă și să o omoare pe bunica sa R.A.,

propunere acceptată de minor.

Cei doi au mers la casa bunicii,

unde au fost serviți cu mâncare după care au ieșit în curte și sub pretextul că

poarta trebuie încuiată a strigat-o pe partea vătămată care a ieșit din casă.

Profitând de întuneric, inculpatul

minor s-a apropiat de victimă pe la spate și a lovit-o cu un levier peste cap

de mai multe ori.

După ce bătrâna s-a prăbușit la

pământ, au târât-o plină de sânge în holul casei, apoi au căutat și găsit sub

saltea 1.400.000 lei bani pe care i-au luat și au plecat.

Potrivit raportului de necropsie nr.

26 din 30 martie 2005 întocmit de C.M.L. Făgăraș, moartea numitei R.A. a fost

violentă și s-a datorat hemoragiei meningo - cerebrale, consecință a unui

traumatism cranio – cerebral și cervical acut cu fractură a oaselor craniului

și coloanei cervicale.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru minori și familie Brașov

și inculpații R.A.N. și I.Șt.M.

Parchetul de pe lângă Tribunalul

pentru minori și familie Brașov a criticat hotărârea primei instanțe pentru

netemeinicie sub aspectul pedepselor aplicate, considerate prea mici în raport

cu gravitarea deosebită a faptelor și al neincluderii în pedeapsa complimentară

pentru inculpatul R.A.N. a pedepsei prevăzute de art. 64 lit. b) C. pen., cât

și pentru nelegalitate sub aspectul formei de participație a inculpatului R.A.N.

la comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav, aceasta fiind instigarea,

iar nu coautoratul.

Inculpații R.A.N. și I.Șt.M. au

solicitat reducerea pedepselor aplicate, având în vedere circumstanțele

personale ale acestora (vârsta, nivelul de educație).

Curtea de Apel Brașov, prin decizia

penală nr. 49/ Ap din 15 decembrie 2005, a admis apelul declarat de procuror, a

desființat sentința pentru greșita încadrare juridică dată infracțiunii de omor

privind pe inculpatul R.A.N. și omisiunea instanței de a cuprinde în pedeapsa

complementară și pedeapsa accesorie a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) C.

pen., precum și cu privire la pedepse.

În baza art. 334 C. proc. pen., a

schimbat încadrarea juridică în infracțiunea de instigare la omor deosebit de

grav, prevăzută de art. 25, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) și art. 176

lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) text de lege, pentru care

inculpatul R.A.N. a fost condamnat, la 18 ani închisoare și a majorat pedeapsa

aplicată aceluiași inculpat de la 8 la 9 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

)

lit. a) și c), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

A dispus ca inculpatul să execute

pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pe

timp de 7 ani.

A majorat pedepsele aplicate

inculpatului minor I.Șt.M., de la 8 la 9 ani, pentru infracțiunea de omor

deosebit de grav și, de la 4 la 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de

tâlhărie.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., a dispus ca inculpatul I.Șt.M. să execute pedeapsa cea mai grea de

9 ani închisoare.

A respins, ca nefondate, apelurile

declarate de inculpați.

Nemulțumit și de această hotărâre,

inculpatul I.Șt.M. a declarat, în termenul legal recurs, fără să-l motiveze.

Oral și prin apărător a criticat

decizia și sentința ca netemeinică, pedeapsa aplicată fiind deosebit de severă.

Recursul este nefondat.

Instanța de apel, rejudecând cauza,

a majorat pedeapsa aplicată inculpatului numai cu un an închisoare deși din

actele și lucrările dosarului rezultă că inculpatul a comis o infracțiune

deosebit de gravă fără șovăire lovind în cap cu un levier o femeie în vârstă

care cu câteva minute mai înainte l-a primit ca oaspete care însoțea pe nepotul

său și le-a gătit să mănânce.

Pe de altă parte, inculpatul

prezintă un pericol social ridicat având o comportare necorespunzătoare în

societate practicând un stil de viață de tip vagabondaj.

Având în vedere dispozițiile art. 109

alin. (2) C. pen., cu referire la art. 174 – art. 176 lit. d), cum pentru

infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață iar în cazul

minorilor se aplică pedeapsa închisorii de la 5 la 20 ani, pedeapsa de 9 ani

închisoare nu poate fi considerată aspră.

În temeiul art. 385

1

lit.

b) C. proc. pen., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul I.Șt.M. împotriva deciziei penale nr. 49/ Ap/MF din 15

decembrie 2005 a Curții de Apel Brașov, secția pentru minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 1 aprilie 2005 la

28 februarie 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 220 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a intimatului inculpat R.A.N., în sumă de 100 RON, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 februarie 2006.