ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 241/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 921 din 28 iunie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 5858/2004, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) și art. 33 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul Ț.C. la 12 ani închisoare. I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei. În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) și art. 33 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 469 din 20 martie 2004 a Judecătoriei sectorului 3 București și s-au repus în individualitatea lor cele 5 pedepse de 8 ani închisoare.

În baza art. 39 C. pen., s-au contopit toate pedepsele de mai sus, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare. În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată a restului de pedeapsă de 433 de zile dispusă prin sentința penală nr. 1279/2004 a Judecătoriei sectorului 5 București, pe care l-a contopit cu pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare, care s-a sporit cu un an închisoare, dispunându-se ca, în final, inculpatul să execute 13 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei. În baza art. 88 C. pen., s-a computat durata arestării preventive a inculpatului de la 30 august 2004 până la 28 iunie 2005. În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. S-a constatat că în cursul analizelor de laborator a fost consumată cantitatea de 0,15 gr. heroină. În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la 4.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar suma de 400.000 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 30 august 2004, organele de poliție din cadrul serviciului de furturi auto au identificat autoturismul în care se aflau patru persoane. În urma percheziției corporale efectuate asupra acestora, s-a descoperit asupra inculpatului Ț.C. un plic cu heroină ascuns în ciorap, iar în buzunarul martorului S.R.C.

patru plicuri conținând același drog. În urma cercetării efectuate s-a constatat că inculpatul a vândut heroină martorului S.R.C., numitului B. care nu a putut fi identificat și urma să mai înstrăineze un plic martorului S.D., împrejurări ce au configurat situația de fapt, stabilită pe baza proceselor-verbale încheiate de organele de urmărire penală, a depozițiilor martorilor și a declarațiilor inculpatului. Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul Ț.C., care a solicitat achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, susținând că drogurile erau deținute în scop de consum propriu și nu a valorificat nici o cantitate. De asemenea, a solicitat reducerea pedepsei în limitele infracțiunii pe care a comis-o.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 645/ A din 23 august 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Ț.C. și a dispus obligarea acestuia la 160 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, au fost avansați din fondul Ministerului Justiției. Prin aceeași decizie, instanța de control judiciar a menținut starea de arest a inculpatului și i-a computat prevenția de la 30 august 2004 la zi. Fiind nemulțumit de decizia pronunțată, inculpatul, în termen legal, a declarat recurs, reiterând criticile formulate în fața instanței de apel și a solicitat, achitarea sa pentru infracțiunea de trafic de droguri și reducerea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de consum de droguri.

Recursul formulat de inculpat este nefondat. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, ambele hotărâri conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 385 6 alin. (1) și art. 385 7 alin. (1) C. proc. pen., constată că ambele instanțe au reținut în mod corect situația de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

Deși inculpatul a recunoscut constant doar infracțiunea de consum de droguri, negând săvârșirea infracțiunii de trafic, din ansamblul probator administrat în cauză rezultă în mod indubitabil că inculpatul se face vinovat de săvârșirea ambelor infracțiuni deduse judecății, iar susținerile sale sunt lipsite de orice suport real, fiind în totală contradicție cu procesul verbal de cercetare la fața locului ce relevă împrejurarea că cele două cartușe de țigări oferite de martorul S.R. și de un alt consumator rămas neidentificat B. drept preț al tranzacției cu 4 doze de heroină, au fost găsite în autoturismul condus de inculpat. Întrucât această probă se coroborează cu procesul verbal de depistare semnat de inculpat, de S.R.

și de martorii oculari C.G., G.G. și V.D., se constată că instanța de fond a procedat corect atunci când a înlăturat depoziția martorului S.D. dată în fața sa, fiind just apreciată ca „pro causa”. Nici al doilea motiv de recurs al inculpatului nu poate fi primit. Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Pe de altă parte, art. 52 C. pen., prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Pedeapsa aplicată inculpatului Ț.C. este aptă să atingă scopul preventiv și educativ, instanța de fond și apoi cea de control judiciar au ținut cont de atitudinea acestuia, care a recunoscut numai comiterea infracțiunii de consum de droguri și a negat constant faptul că ar fi săvârșit și infracțiunea de trafic de droguri, dar și de împrejurarea că inculpatul a mai avut anterior și alte conflicte cu legea penală, demonstrând perseverență în domeniul infracțional. În consecință, manifestările nejustificate de clemență ale instanței nu ar face decât să încurajeze, la modul general, astfel de tipuri de comportament antisocial și să afecteze nivelul încrederii societății în instituțiile statului, chemate să vegheze la respectarea și aplicarea legii.

Infracțiunile deduse judecății prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social, aducând atingere unei importante valori sociale ocrotite de legea penală-sănătatea omului. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată ca o reducere a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului nu ar fi temeinică, lipsind de conținut dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen. și creând o vădită disproporție între scopul și rezultatul acestora. Față de cele menționate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ț.C. împotriva deciziei penale nr. 745/ A din 23 august 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Potrivit art. 385 17 alin. (4), raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 alin. (1) C. proc. pen., va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive de la 30 august 2004 la 16 ianuarie 2006. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ț.C. împotriva deciziei penale nr. 645/ A din 23 august 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive de la 30 august 2004 la 16 ianuarie 2006. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 RON (2.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2006.