ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.04.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2154/2010

HOTĂRÂRE
20.04.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2154/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 2529 din 11 iunie

2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de

reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul M.I., acțiunea având ca

obiect constatarea calității de colaborator al securității a pârâtului.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut că pârâtul M.I. a fost recrutat în

anul 1977, în timp ce satisfăcea stagiul militar, colaborator al Securității,

în acest sens la data de 2 octombrie 1979 semnând un angajament, numele

conspirativ fiind acela de "M.".

Informațiile

furnizate de pârât Securității, prin notele informative, reține instanța de

fond, nu au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului, acestea evidențiind aspecte pozitive în legătură cu persoanele

urmărite, acestea neavând relații cu cetățenii străini și nici interes nu au

manifestat pentru asemenea relații.

Instanța de fond a

concluzionat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2

lit. b) din O.U.G. nr. 24/2004 pentru constatarea calității de colaborator al

Securității.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, în termen legal, reclamantul C.N.S.A.S., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, fiind invocat ca temei art. 304

1

C.

proc. civ. - conform căruia recursul nu este limitat la motivele de casare

prevăzut în art. 304

1

cauza sub toate aspectele.

În esență, prin

motivele de recurs formulate, recurentul-reclamant susține că în speță, sunt

întrunite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, prin

activitatea sa intimatul-pârât, mai precis prin informațiile date a contribuit

la identificarea unei persoane care a luat legătura cu postul de radio E.L.,

iar în consemnările lor ofițerii de Securitate au precizat că acesta "s-a

achitat de sarcinile primite", "aducându-și aportul în munca

informativă", informațiile furnizate "fiind de un real folos,

putându-se lua măsuri de prevenire a unor fenomene de deconspirare prin

mijloacele fir și radio".

Recurentul-reclamant

susține că instanța de fond a reținut în mod eronat că informațiile furnizate

de intimatul-pârât au evidențiat aspecte pozitive constatate în activitatea de

supraveghere informativă, întrucât acesta și-a îndeplinit obiectivul primit la

recrutare, acela de a informa despre "persoane fără antecedente politice

ori penale care prin activitatea lor aduc atingere securității statului - prin

care se înțelege în realitate interesele regimului comunist, și nu intră în

competența altor profile de muncă".

Intimatul-pârât a

depus concluzii scrise solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul

formulat prin prisma motivelor invocate, în raport de actele și lucrările

dosarului precum și de dispozițiile legale incidente cauzei, Înalta Curte îl va

admite potrivit următoarelor considerente:

Așa cum de altfel a

constatat și instanța de fond, intimatul pârât M.I. a fost recrutat în calitate

de colaborator al Securității de către organele C.I. pentru perioada

satisfacerii stagiului militar (1977 - 1978), iar în anul 1979 a fost recrutat

de I.J. Hunedoara pentru supravegherea informativă în cadrul problemei

"Persoane fără antecedente politice ori penale care prin activitatea lor

aduc atingere securității statului și nu intră în competența altor profile de

muncă", la data de 2 octombrie 1979, semnând și un "Angajament"

cu nume conspirativ "M."…

În raport de

conținutul textului, art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la

propriul dosar și deconspirarea Securității, precum și de activitatea

desfășurată de intimatul-pârât, instanța de fond a reținut în mod eronat faptul

că acesta nu întrunește condițiile pentru constatarea calității de colaborator

al Securității.

În primul rând,

astfel cum s-a precizat mai sus, intimatul-pârât a semnat un angajament la 2

octombrie 1979 pentru colaborarea cu organele Securității, primind numele

conspirativ "M.", aceasta după ce anterior - în perioada 1977 - 1978,

a satisfacerii stagiului militar fusese recrutat în calitate de colaborator de

către organele C.I., ceea ce denotă interesul și perseverența sa pentru astfel

de acțiuni.

În al doilea rând,

astfel cum precizează recurentul-reclamant, nu trebuie neglijat faptul că

intimatul-pârât a fost recrutat de fosta Securitate pentru supravegherea

informativă în cadrul problemei "Persoane fără antecedente politice ori

penale care prin activitatea lor aduc atingere securității statului și nu intră

în competența altor profile de muncă".

În raportul privind

modul cum a decurs recrutarea în calitate de colaborator a intimatului-pârât,

se face mențiunea că "numitul M.I. corespunde scopului propus de a fi

recrutat în calitate de colaborator, fiind de acord să colaboreze în mod secret

și organizat cu organele de securitate".

Conform adnotărilor

făcute de ofițerul de legătură al intimatului-pârât, la finalul informării cu

ocazia unei excursii în Bulgaria (grupa de cca. 20 persoane), informare

"nota a fost luată pentru clarificarea și identificarea persoanei ce a

luat legătura cu postul de radio E.L. cu ocazia excursiei efectuate în R.P.

Bulgaria".

Deci, intimatul-pârât

pe tot parcursul excursiei a supravegheat grupul de excursioniști, scopul fiind

acela de a identifica "persoana ce a luat legătura cu postul de radio

E.L.", fiind conștient de consecințele firești ale delațiunilor sale,

printre acestea fiind și cea a încălcării dreptului celor urmăriți la o viață

privată.

Apoi intimatul-pârât

a primit sarcini de a da informații în legătură cu diverse persoane, în cazul

unora dintre ele pentru a fi introduse în rețea, informațiile vizând comentarii

politice, relații cu persoane străine, atitudine ostilă statului, etc.

Din cuprinsul

consemnărilor foștilor ofițeri de securitate rezultă că intimatul-pârât "s-a

achitat de sarcinile primite" "pe timpul colaborării aducându-și

aportul în muncă" informativă, făcând sesizări privind apărarea secretului

de stat din sectorul în care a lucrat, concluzia fiind aceea că informațiile

furnizate de el "au fost de un real folos, putându-se lua măsuri de

prevenire a unor fenomene de deconspirare prin mijloacele fir și radio".

Este cert deci că,

prin caracterizările făcute, ofițeri de securitate au apreciat că

intimatul-pârât și-a îndeplinit obiectivul primit la recrutare, anume acela de

a informa despre "persoane fără antecedente politice ori penale care prin

activitatea lor aduc atingere securității statului și nu intră în competența

altor profile de muncă".

Denunțarea acestor

persoane viza în mod vădit urmărirea sau intensificarea urmăririi acestora,

ceea ce presupunea obligatoriu obținerea de informații din viața privată a

acestora, fiind încălcat art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile și

Politice, referitor la dreptul de a fi liber de imixtiuni arbitrare sau ilegale

în familie, la domiciliu sau corespondență, ca și ascultarea convorbirilor

telefonice sau interceptarea corespondenței interne sau externe.

Sunt așadar întrunite

condițiile textului de lege - art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind

accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări

și completări prin Legea nr. 293/2008, conform cărora are calitatea de

colaborator al Securității, persoana care a furnizat informații, indiferent sub

ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de

lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile

potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

Așa fiind, recursul

se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi admis,

iar sentința instanței de fond modificată, în sensul că se va admite acțiunea

reclamantului și se va constata existența calității de colaborator al

securității în ceea ce-l privește pe intimatul-pârât, în sensul dispozițiilor

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Admite recursul

declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 2529 din 11 iunie 2009 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că admite acțiunea.

Constată existența

calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe

intimatul-pârât, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 aprilie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-02-01
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 544/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 576 din data de 2 februarie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiun
ÎCCJ 2010-01-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 368/2010
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea calității de colaborator al Securității în
ÎCCJ 2012-07-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3381/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, C.N.S.A
ÎCCJ 2009-12-16
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5839/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2354 din 03 iunie 2009, a admis acțiunea formula
ÎCCJ 2010-04-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2209/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3443 din 22 octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formul
Sursă