ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2154/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2154/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 2529 din 11 iunie
2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de
reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul M.I., acțiunea având ca
obiect constatarea calității de colaborator al securității a pârâtului.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța de fond a reținut că pârâtul M.I. a fost recrutat în
anul 1977, în timp ce satisfăcea stagiul militar, colaborator al Securității,
în acest sens la data de 2 octombrie 1979 semnând un angajament, numele
conspirativ fiind acela de "M.".
Informațiile
furnizate de pârât Securității, prin notele informative, reține instanța de
fond, nu au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului, acestea evidențiind aspecte pozitive în legătură cu persoanele
urmărite, acestea neavând relații cu cetățenii străini și nici interes nu au
manifestat pentru asemenea relații.
Instanța de fond a
concluzionat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2
lit. b) din O.U.G. nr. 24/2004 pentru constatarea calității de colaborator al
Securității.
Împotriva sentinței a
declarat recurs, în termen legal, reclamantul C.N.S.A.S., criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie, fiind invocat ca temei art. 304
1
C.
proc. civ. - conform căruia recursul nu este limitat la motivele de casare
prevăzut în art. 304
1
C. proc. civ., instanța putând să examineze
cauza sub toate aspectele.
În esență, prin
motivele de recurs formulate, recurentul-reclamant susține că în speță, sunt
întrunite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, prin
activitatea sa intimatul-pârât, mai precis prin informațiile date a contribuit
la identificarea unei persoane care a luat legătura cu postul de radio E.L.,
iar în consemnările lor ofițerii de Securitate au precizat că acesta "s-a
achitat de sarcinile primite", "aducându-și aportul în munca
informativă", informațiile furnizate "fiind de un real folos,
putându-se lua măsuri de prevenire a unor fenomene de deconspirare prin
mijloacele fir și radio".
Recurentul-reclamant
susține că instanța de fond a reținut în mod eronat că informațiile furnizate
de intimatul-pârât au evidențiat aspecte pozitive constatate în activitatea de
supraveghere informativă, întrucât acesta și-a îndeplinit obiectivul primit la
recrutare, acela de a informa despre "persoane fără antecedente politice
ori penale care prin activitatea lor aduc atingere securității statului - prin
care se înțelege în realitate interesele regimului comunist, și nu intră în
competența altor profile de muncă".
Intimatul-pârât a
depus concluzii scrise solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul
formulat prin prisma motivelor invocate, în raport de actele și lucrările
dosarului precum și de dispozițiile legale incidente cauzei, Înalta Curte îl va
admite potrivit următoarelor considerente:
Așa cum de altfel a
constatat și instanța de fond, intimatul pârât M.I. a fost recrutat în calitate
de colaborator al Securității de către organele C.I. pentru perioada
satisfacerii stagiului militar (1977 - 1978), iar în anul 1979 a fost recrutat
de I.J. Hunedoara pentru supravegherea informativă în cadrul problemei
"Persoane fără antecedente politice ori penale care prin activitatea lor
aduc atingere securității statului și nu intră în competența altor profile de
muncă", la data de 2 octombrie 1979, semnând și un "Angajament"
cu nume conspirativ "M."…
În raport de
conținutul textului, art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la
propriul dosar și deconspirarea Securității, precum și de activitatea
desfășurată de intimatul-pârât, instanța de fond a reținut în mod eronat faptul
că acesta nu întrunește condițiile pentru constatarea calității de colaborator
al Securității.
În primul rând,
astfel cum s-a precizat mai sus, intimatul-pârât a semnat un angajament la 2
octombrie 1979 pentru colaborarea cu organele Securității, primind numele
conspirativ "M.", aceasta după ce anterior - în perioada 1977 - 1978,
a satisfacerii stagiului militar fusese recrutat în calitate de colaborator de
către organele C.I., ceea ce denotă interesul și perseverența sa pentru astfel
de acțiuni.
În al doilea rând,
astfel cum precizează recurentul-reclamant, nu trebuie neglijat faptul că
intimatul-pârât a fost recrutat de fosta Securitate pentru supravegherea
informativă în cadrul problemei "Persoane fără antecedente politice ori
penale care prin activitatea lor aduc atingere securității statului și nu intră
în competența altor profile de muncă".
În raportul privind
modul cum a decurs recrutarea în calitate de colaborator a intimatului-pârât,
se face mențiunea că "numitul M.I. corespunde scopului propus de a fi
recrutat în calitate de colaborator, fiind de acord să colaboreze în mod secret
și organizat cu organele de securitate".
Conform adnotărilor
făcute de ofițerul de legătură al intimatului-pârât, la finalul informării cu
ocazia unei excursii în Bulgaria (grupa de cca. 20 persoane), informare
"nota a fost luată pentru clarificarea și identificarea persoanei ce a
luat legătura cu postul de radio E.L. cu ocazia excursiei efectuate în R.P.
Bulgaria".
Deci, intimatul-pârât
pe tot parcursul excursiei a supravegheat grupul de excursioniști, scopul fiind
acela de a identifica "persoana ce a luat legătura cu postul de radio
E.L.", fiind conștient de consecințele firești ale delațiunilor sale,
printre acestea fiind și cea a încălcării dreptului celor urmăriți la o viață
privată.
Apoi intimatul-pârât
a primit sarcini de a da informații în legătură cu diverse persoane, în cazul
unora dintre ele pentru a fi introduse în rețea, informațiile vizând comentarii
politice, relații cu persoane străine, atitudine ostilă statului, etc.
Din cuprinsul
consemnărilor foștilor ofițeri de securitate rezultă că intimatul-pârât "s-a
achitat de sarcinile primite" "pe timpul colaborării aducându-și
aportul în muncă" informativă, făcând sesizări privind apărarea secretului
de stat din sectorul în care a lucrat, concluzia fiind aceea că informațiile
furnizate de el "au fost de un real folos, putându-se lua măsuri de
prevenire a unor fenomene de deconspirare prin mijloacele fir și radio".
Este cert deci că,
prin caracterizările făcute, ofițeri de securitate au apreciat că
intimatul-pârât și-a îndeplinit obiectivul primit la recrutare, anume acela de
a informa despre "persoane fără antecedente politice ori penale care prin
activitatea lor aduc atingere securității statului și nu intră în competența
altor profile de muncă".
Denunțarea acestor
persoane viza în mod vădit urmărirea sau intensificarea urmăririi acestora,
ceea ce presupunea obligatoriu obținerea de informații din viața privată a
acestora, fiind încălcat art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile și
Politice, referitor la dreptul de a fi liber de imixtiuni arbitrare sau ilegale
în familie, la domiciliu sau corespondență, ca și ascultarea convorbirilor
telefonice sau interceptarea corespondenței interne sau externe.
Sunt așadar întrunite
condițiile textului de lege - art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind
accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 293/2008, conform cărora are calitatea de
colaborator al Securității, persoana care a furnizat informații, indiferent sub
ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de
lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile
potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului.
Așa fiind, recursul
se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi admis,
iar sentința instanței de fond modificată, în sensul că se va admite acțiunea
reclamantului și se va constata existența calității de colaborator al
securității în ceea ce-l privește pe intimatul-pârât, în sensul dispozițiilor
art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 2529 din 11 iunie 2009 a
Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința
atacată în sensul că admite acțiunea.
Constată existența
calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe
intimatul-pârât, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 20 aprilie 2010.