ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3471/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Giurgiu, reclamanta C.E.V. a chemat în judecată pe pârâtele

Primăria Municipiului Giurgiu, Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, SC V. SA

Giurgiu și SC U.T. SA Giurgiu, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se

dispună restituirea în natură a terenului situat în șos. S., în suprafață de

400 mp, iar în eventualitatea în care instanța va constata că restituirea în

natură nu este posibilă, să fie obligate pârâtele la plata unor despăgubiri

bănești.

În

motivarea cererii, reclamanta a arătat că în calitate de unică moștenitoare a

defunctei C.A., s-a adresat cu notificare pârâtei SC V. SA Giurgiu, solicitând

restituirea în natură a terenului proprietatea autoarei sale, precum și

despăgubiri bănești. Reclamanta a precizat că terenul a fost expropriat în

temeiul Decretului nr. 262/1981.

S-a mai învederat că SC V. SA

Giurgiu a înaintat notificarea Primăriei Municipiului Giurgiu, care a refuzat

să îi furnizeze reclamantei informațiile necesare privind situația juridică a

terenului, cu motivarea că nu este deținătoarea terenului.

Prin sentința civilă nr. 17 din 19

februarie 2004 Tribunalul Giurgiu a respins ca nefondată cererea reclamantei.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că reclamanta s-a adresat cu notificare la SC V. SA Giurgiu

care a înaintat notificarea Primăriei Municipiului Giurgiu.

Prin întâmpinare Primăria

Municipiului Giurgiu a arătat că nu are calitate procesuală pasivă, întrucât

terenul nu se încadrează în dispozițiile art. 11 și art. 33 din Legea nr. 10/2001,

fiind ocupat de rețeaua de termoficare a orașului.

SC U.T. SA Giurgiu a comunicat

primăriei că terenul este proprietatea indiviză a SC V. SA Giurgiu și SC

S.C.U.T. Giurgiu SA, pe acesta fiind amplasate conductele de apă fierbinte

aparținând celei din urmă.

Tribunalul a respins acțiunea,

reținând că deși în virtutea rolului activ conferit de dispozițiile art. 129

alin. (3) C. proc. civ., instanța a stăruit în efectuarea expertizei pentru

identificarea terenului, a gradului de ocupare a acestuia și evaluarea lui,

reclamanta a refuzat să plătească onorariul de expert, motivând că nu are bani.

Ca atare, reținând că tribunalul nu are suficiente elemente pentru a hotărî

asupra modalității de restituire a terenului și nici asupra deținătorului

acestuia, acțiunea a fost considerată nefondată.

Împotriva hotărârii a declarat apel

reclamanta.

Curtea de Apel București, secția a

VII-a civilă și litigii de muncă, prin decizia civilă nr. 572/A din 14 iunie

2004, a admis apelul formulat de reclamantă, a schimbat în tot sentința atacată

și, admițând excepția prematurității cererii, invocată din oficiu de instanță,

a respins cererea ca prematur formulată.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut că prin Legea nr. 10/2001, este prevăzută o procedură prealabilă

administrativă care se soluționează prin emiterea unei decizii/dispoziții, ce

poate fi contestată în fața instanțelor judecătorești, partea neavând

posibilitatea de a se adresa direct acestora, înainte de finalizarea procedurii

administrative.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta care, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ., susține că este îndreptățită la despăgubiri pentru terenul

proprietatea sa, în condițiile în care acesta nu poate fi restituit în natură.

Recursul este nul.

Potrivit dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs cuprinde, sub sancțiunea

nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și

dezvoltarea lor.

Articolul 306 alin. (1) C. proc.

civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu

excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine

publică.

Conform art. 306 alin. (3) din

același cod, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea, dacă

dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea într-unul din motivele prevăzute

de art. 304.

Reclamanta face critici pe fondul

litigiului, fără să formuleze critici concrete referitoare la decizia atacată,

prin care s-a respins ca prematură acțiunea formulată.

Cum susținerile formulate nu fac

posibilă încadrarea într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.,

cererea de recurs nu este susceptibilă de a fi examinată pe fond.

Pentru considerentele ce preced,

conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat

de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nul recursul declarat de reclamanta C.E.V.

împotriva deciziei nr. 572A din 14 iunie 2004 a Curții de Apel București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2005.