ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2480/2005

Deliberând asupra recursului

de față constată:

Prin sentința penală nr. 89/

F din 30 septembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, s-a respins, ca

nefondată, plângerea formulată de petiționarul P.C. împotriva rezoluției din 24

martie 2004 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești în dosarul nr.

46/P/2004 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Z.D., pentru

infracțiunea prevăzută de art. 213 C. pen.

Prin rezoluție s-a reținut că

Z.D., prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești, județul

Vâlcea, nu a dispus pe nedrept bunurile petiționarului care se găsesc în

incinta unității, în fișetul ce a aparținut acestuia.

Petiționarul a formulat

plângere solicitând trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea

cercetărilor și trimiterea în judecată a intimatului, susținând că bunurile

i-au fost restituite abia după ce a formulat plângerea penală.

Instanța de fond a reținut

din examinarea actelor dosarului că, la 19 noiembrie 2003, Serviciul de anchete

sociale din cadrul P.N.A. a ridicat din fișetul petiționarului mai multe dosare

penale aflate în lucru și unele obiecte necesare anchetei pe care o desfășura.

La data de 21 noiembrie 2003,

petiționarul a fost arestat.

Pe 24 noiembrie 2003, soția

petiționarului s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești

și a preluat o serie de bunuri personale ale soțului său, urmând să le ridice

ulterior pe celelalte.

S-a stabilit că aparatul de

fotografiat la care s-a făcut referire în plângere fusese încredințat anterior

de petiționar numitului B.S., pentru a fi vândut.

La data de 19 martie 2004, Z.D.,

prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești a invitat-o

telefonic pe soția petiționarului, care locuiește la Craiova, să se prezinte

pentru a ridica și celelalte bunuri.

În aceste condiții s-a

reținut că în mod corect s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere, prevăzută de art. 213 C.

pen.

De asemenea, instanța a

reținut că în raport cu dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., instanța

judecând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată pe baza lucrărilor

și a materialului din lucrări, astfel încât cererea petiționarului de a

completa probatoriul este nefondată.

Petiționarul a declarat

recurs împotriva sentinței, la data de 7 octombrie 2004, solicitând casarea

hotărârii și trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea cercetărilor.

Întrucât recursul declarat

împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel,

Curtea va examina conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen.,

întreaga cauză sub toate aspectele.

Din dosarul nr. 46/P/2004 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești rezultă că, la data de 24

februarie 2004, s-a înregistrat plângerea penală formulată de petiționarul P.C.

împotriva lui Z.D. prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria

Bălcești, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere.

În motivarea plângerii

petiționarul a arătat că, la 21 noiembrie 2003, a fost arestat de P.N.A. și în

biroul său de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălcești i-au rămas o serie

de bunuri personale, cărți de drept, acte normative privind circulația, un

aparat foto, o sticlă de vin și o sticlă de vodcă, pe care persoana reclamată

refuză să le restituie soției sale.

La data de 16 martie 2004,

petiționarul a precizat că s-a refuzat și restituirea unui set de plăcuțe de

frână marca Lucas, a două culegeri de decizii de speță 1989 - 1994 autor C.C.,

Regulamentul de aplicare a Decretul nr. 328/1966, 5 mape personale cu copii ale

unor rechizitorii și ale altor soluții și 15 exemplare din Revista Româna de

Drept.

Petiționarul a arătat că

dacă bunurile nu i se restituie în natură se constituie parte civilă cu

20.000.000 lei.

Din actele dosarului mai

rezultă că, la data de 19 noiembrie 2003, procurori din cadrul P.N.A. au

ridicat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălcești, pentru consultare,

urma a două dosare penale (nr. 366/P/2003 și nr. 903/P/2003) și două telefoane

mobile, precum și o serie de acte de la procurorul P.C.

Întrucât procurorul P.C. a

fost arestat, la 21 noiembrie 2004, s-a procedat, conform procesului verbal din

21 noiembrie 2003 la sigilarea ușii de la intrarea în biroul acestuia.

La data de 24 noiembrie 2004,

în prezența soției petiționarului, numita P.E.M., care a adus și cheile, s-a

desigilat și s-a descuiat biroul și, de asemenea, s-a descuiat fișetul din care

s-a dat soției inculpatului o mapă diplomat care nu a putut fi descuiată fiind

asigurată cu cifru. Din dispoziția procurorului V.G., șef serviciu P.N.A. mapa

a fost predată așa cum era, nedescuiată.

La aceeași dată din fișetul

petiționarului au fost ridicate dosare penale, lucrări și o condică de evidență

încheindu-se un proces-verbal.

A doua zi, pe 25 noiembrie

2003, s-a predat soției petiționarului, o serie de acte personale ale acestuia,

care sunt menționate în procesul verbal în fișet rămânând mai multe cărți de

specialitate, o sticlă de vin și una de vodcă pe jumătate goală, bunuri pe care

soția petiționarului nu a vrut să le ia.

Din acte mai rezultă că în

afara bunurilor din fișet soția petiționarului a luat și alte bunuri personale

ale acestuia respectiv 2 scaune, o hartă, fotografii, o iconiță.

Este de reținut și faptul că

din cercetări a rezultat că aparatul de fotografiat la care se face referire în

plângere a fost încredințat de petiționar, înainte de a fi arestat, numitului B.S.

pentru a-l vinde și se află în posesia acestuia.

La data de 19 martie 2004,

soția petiționarului a fost chemată la sediul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Bălcești pentru a ridica celelalte bunuri personale rămase în fișet

ocazie cu care i s-au predat: o cutie cu plăcuțe de frână marca Lucas, un

reportofon, o pereche de ochelari, un girofar auto, o periuță de dinți, 2

volume din Doctrină și Jurisprudență, o culegere „Infracțiuni prevăzute în legi

speciale”, un volum „Teoria generală a dreptului”; 10 exemplare din Revista de

drept penal; 27 mape de practică judiciară; o mapă cu copii rechizitorii; 3

dosare cu bibliografie și documentare; un dosar cu ordinele de repartizare; un

dosar cu modele de acte de soluționare a dosarelor penale; două dosare cu copii

ale actelor de soluționare a dosarelor penale; o condică de lucrări nefolosite;

o sticlă cu vin de 750 ml marca Cotnari și o sticlă cu vodcă Stalinscaia de 1 l

plină pe jumătate.

Aceleași împrejurări rezultă

din cele afirmate de procurorul M.G., grefiera S.D. și Z.D.

În raport de cele ce rezultă

din actele dosarului, Curtea reține că în mod legal și temeinic s-a respins

plângerea formulată de petiționar împotriva rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale față de Z.D. întrucât fapta nu există.

Se constată astfel pe de o

parte că între părți nu a existat un raport juridic în temeiul căruia intimatul

să fi primit de la petiționar detenția bunurilor, condiție esențială pentru

existența infracțiunii de abuz de încredere.

Pe de altă parte din actele

dosarului nu rezultă că intimatul ar fi refuzat să restituie bunurile sau că ar

fi dispus de ele pe nedrept. Bunurile nu au fost restituite în totalitate soției

inculpatului, la 24 și 25 noiembrie 2003, întrucât aceasta a refuzat să le ia,

împrejurare ce nu poate fi imputată făptuitorului și nu se circumscrie nici

uneia dintre modalitățile alternative ce realizează elementul material al

infracțiunii de abuz de încredere.

Constatând că nu există nici

un motiv care să ducă la casarea hotărârii atacate, Curtea va respinge recursul,

ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petentul P.C. împotriva sentinței penale nr. 89/ F din 30

septembrie 2004 a Curții de Apel Pitești.

Obligă pe recurentul petent

la plata sumei de 400.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 13 aprilie 2005.