ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2444/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 148 din 8 decembrie 2009 a Tribunalului Olt a fost condamnat inculpatul B.C.,

în baza art. 174, art. 175 alin. (1) lit. d) cu aplicarea art. 74 lit. a), b)

și c) și art. 76 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (2) C. pen. la 10 ani

închisoare.

S-au apreciat

dispozițiile art. 76 alin. (3) și art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II – a și

lit. b) C. pen.

A fost menținută

starea de arest a inculpatului și s-a dedus din durata pedepsei timpul

arestării preventive de la 24 aprilie 2009 la zi.

În baza art. 118 lit.

b) C. pen. s-a dispus confiscarea unui topor corp delict.

Inculpatul a fost

obligat să plătească părții civile B.G. sumele de 3000 lei daune materiale și

10.000 lei daune morale.

Pentru a pronunța

această soluție instanța a reținut că inculpatul B.C. locuia singur în imobilul

din Județul Olt și că la sfârșitul anului 2008 partea vătămată B.I. i-a

solicitat inculpatului să îl găzduiască iar acesta a fost de acord.

Pe parcursul timpului

între inculpat și persoana găzduită au fost mai multe certuri, pe motiv că

victima ar fi sustras bunuri din locuință pe care ulterior le-ar fi

valorificat.

În după amiaza zilei

de 23 aprilie 2009 când victima a venit din Municipiul Slatina unde fusese la

muncă, și după ce amândoi au lucrat în grădină – așa cum a relatat vecina

inculpatului martora U.L., victima a plecat din nou în oraș. A revenit în jurul

orelor 20 și pentru faptul că se afla sub influența băuturilor alcoolice s-a

certat din nou cu inculpatul B.C. pe motivul că victima ar fi dat aparatul de

radio vecinului său U.N.

Victima B.I. a

adormit iar inculpatul deranjat de comportamentul pe care l-a avut victima, a

mers în curtea locuinței de unde a luat o secure și pătrunzând în camera în

care dormea victima, i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului, provocându-i

leziuni traumatice care au determinat decesul acesteia.

Realizând că urmare

loviturilor aplicate cu securea victima a decedat, inculpatul a legat-o cu o

sârmă de glezna piciorului stâng și a târât-o din dormitor, până pe holul de

acces al locuinței după care a mers la martorul P.E. pe care l-a rugat să

anunțe mașina salvării și pe ruda din Slatina, U.C.

Inculpatul, împreună

cu martorul P.E. și fiul acestuia, P.R., a revenit în locuința sa unde, după ce

aceste persoană au remarcat prezența victimei decedate și aflată pe holul de

acces al locuinței au hotărât să sesizeze poliția.

Potrivit raportului

de constatare medico – legală aflat în dosar, moartea victimei a fost violentă,

ea datorându-se hemoragiei externe, consecință a mai multor plăgi tăiate despicate

cervico craniene cu secțiune de arteră carotidă externă și internă, fracturi

cominutive multeschiloase intruzive craniene și hemoragie meningee moderată.

Leziunile traumatice au fost produse prin lovire cu corp tăietor, despicător ce

poate fi toporul corp delict și au legătură cauzală directă cu decesul

victimei.

În momentul morții

victima prezenta o alcoolemie de 3,40 gr.%o ceea ce presupunea că se afla

într-o stare avansată de ebrietate și nu avea posibilitatea de a se apăra.

Susținerea

inculpatului în sensul că victima printr-o atitudine violentă i-ar fi creat

inculpatului o puternică stare de tulburare și că aceasta l-ar fi determinat să

riposteze în condițiile de mai sus, a fost înlăturată de instanță. S-a reținut

că față de starea avansată de ebrietate în care se afla victima, aceasta nu mai

putea să reacționeze sau să se apere.

În cauză s-a mai

efectuat o expertiză medico-legală psihiatrică care a concluzionat că

inculpatul B.C. prezintă diagnosticul de tulburare organică de personalitate pe

fond toxico etilic” și că a comis fapta cu discernământ integru.

În favoarea

inculpatului instanța de fond a reținut circumstanțe atenuante, conform art. 74

lit. a), b) și c) C. pen. avându-se în vedere conduita anterioară bună, lipsa

antecedentelor penale, conduita sinceră de recunoaștere a faptei și regretul

pentru infracțiunea comisă.

Referitor la

soluționarea laturii civile s-a apreciat că sumele de 3000 de lei reprezentând

cheltuieli de înmormântare a victimei au fost pe deplin dovedite și că suma de

10.000 de lei daune orale acoperă prejudiciul cauzat părții vătămate care a

suferit traume psihice prin pierderea fiului său.

Curtea de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 92

din 9 aprilie 2010 a admis apelul declarat de procuror, a desființat în parte

sentința primei instanțe în sensul că, în baza art. 174 alin. (1) raportat la

art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76

alin. (2) C. pen., a dispus condamnarea inculpatului B.C. la 14 ani închisoare.

Totodată a fost

respins apelul declarat de inculpatul B.C.

Pentru a decide

astfel, instanța de control judiciar, primind criticile din apelul declarat de

procuror, a considerat că este oportună reținerea circumstanțelor atenuante

prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și că, în cauză, sunt incidente

dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen. referitoare la reducerea până la 1/3 din

minimul special a pedepsei închisorii în cazul infracțiunii săvârșite cu

intenție care a avut ca urmare moartea unei persoane.

Privitor la cuantumul

pedepsei, s-a apreciat că pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată de prima

instanță, este insuficientă pentru atragerea scopului prevăzut de art. 52 C.

pen. și că astfel se impune majorarea ei la 14 ani închisoare.

Pe cale de

consecință, s-a apreciat ca nefondat apelul declarat de inculpat care a

solicitat reducerea pedepsei.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul B.C., care, invocând

dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. a susținut că

pedeapsa aplicată este prea severă și a solicitat reducerea ei și prin

aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.

Recursul declarat nu

este întemeiat.

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au stabilit în mod

corect situația de fapt și vinovăția inculpatului B.C. în săvârșirea

infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin.

(1) lit. d) C. pen.

Probele administrate

în cauză au confirmat că în seara de 23 aprilie 2009 inculpatul i-a aplicat

victimei, care dormea, mai multe lovituri cu tăișului toporului în cap,

provocându-i leziuni traumatice care au determinat decesul acesteia.

În momentul morții,

victima avea o alcoolemie de 3,40 gr. %o și ca urmare nu mai putea să

reacționeze sau să se apere de loviturile inculpatului.

Apărarea formulată de

recurent în sensul că premergător lovirii victimei, aceasta s-ar fi manifestat

violent față de inculpat și că astfel ar opera dispozițiile de circumstanțe

atenuante a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. nu poate fi

primită, starea avansată de ebrietate a victimei împiedicând-o pe aceasta să

acționeze în vreun fel ori să reacționeze la loviturile aplicate de inculpat.

În consecință,

agresiunea este imputabilă în totalitate inculpatului, scuza provocării fiind

în afara probelor cauzei.

Referitor la pedeapsa

de 14 ani închisoare aplicată inculpatului de instanța de apel se constată că

aceasta este situată sub minimul prevăzut de lege prin recunoașterea

circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen.

La stabilirea

pedepsei se constată că au fost în mod corect avute în vedere, potrivit art. 72

C. pen. pericolul social grav al faptei care a avut consecință curmarea

violentă a vieții victimei, împrejurările comiterii ei, starea de neputință a

victimei de a se apăra din cauza beției voluntare avansate în care se găsea și

totodată persoana inculpatului care anterior a avut o conduită bună și a

dovedit sinceritate în timpul procesului.

Se mai constată că,

pedeapsa aplicată este de natură a asigura, potrivit art. 52 C. pen.,

constrângerea și reeducarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni și reintegrarea acestuia în comunitate.

Întrucât au fost

respectate dispozițiile legale menționate, iar din analiza actelor dosarului nu

rezultă motive de reconsiderare a cuantumului pedepsei aplicate, critica

formulată de inculpat în sensul greșitei individualizări a pedepsei, nu poate

fi primită.

Față de

considerentele expuse, constatând nefondat motivul de recurs invocat și nereieșind

existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin.

(3) C. proc. pen. care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza

art. 385

15

pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) din același cod,

urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B.C. cu

obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

Se va deduce din

pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 24 aprilie

2009 la 21 iunie 2010 și se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din

oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.C. împotriva deciziei penale nr. 92 din 9 aprilie 2010

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa

aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și arestării preventive de la

24 aprilie 2009 la 21 iunie 2010.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu se va avansa di fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 iunie 2010.