ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2478/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2478/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 29 din 9

martie 2009 a Tribunalului Olt s-a constatat în baza art. 20 C. pen. rap. la art.

174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplic art. alin.

(1) lit. a), b) și c) C. pen., rap. la art. 76 lit. a) C. pen. condamnă pe

inculpatul B.l., fiul I. și A., la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pe o

durată de 3 ani.

În baza art. 86

1

și 86

2

C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere pe o durată de 6 ani - termen de încercare din care 4 ani pedeapsa

și 2 ani interval de timp.

În baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va prezenta la

Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt la datele fixate unde va

anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și

orice deplasare care depășește opt zile, precum și întoarcerea; va comunica și justifica

schimbarea locului de muncă și va comunica informații de natură a putea fi

controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 71

alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei

închisorii se suspendă executarea de către inculpat a pedepsei accesorii.

Se pun în

vedere inculpatului dispozițiile art. 86

4

C. pen. rap.laart. 83 și

84 C. pen.

În baza art. 118

lit. b) C. pen. dispune confiscarea de la inculpat a cuțitului corp delict.

Obligă pe

inculpat la 2.091,72 lei despăgubiri civile către Spitalul Județean de Urgență

Slatina.

Constată că

partea vătămată B.I., nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Obligă pe

inculpat la 1200 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei onorariu

avocat oficiu, sumă ce va fi avansată din fondul M.J. în contul Baroului de

Avocați Olt.

Inculpatul B.l.

și partea vătămată B.I., tată și fiu locuiesc în același imobil, situat pe raza

comunei Cîrlogani, județul Olt, dar în camere separate.

Pentru că nu

au alte surse de venit, atât inculpatul cât și partea vătămată prestează

activități cu ziua la diverse persoane din comună.

La fel s-a

întâmplat și în dimineața zilei de 15 mai 2008, când potrivit unei înțelegem pe

care învinuitul și partea vătămată au avut-o cu numitul P.A., s-au prezentat la

o suprafață de teren a acestuia, cultivată cu vița de vie, situată în

extravilanul localității, pentru a săpa via.

În jurul

orelor 9,00, P.A. s-a deplasat cu atelajul particular la acea, suprafață, unde,

a dus pârtii vătămate și inculpatului, mâncare și o sticlă cu vin.

Au convenit

totodată, ca, după terminarea lucrării, B.I. și B.l. să se prezinte la

domiciliul său pentru a servi masa și a-și primi banii pentru munca prestată.

Partea

vătămată și inculpatul au făcut acest lucru în jurul orelor 14,00 cu precizarea

că au refuzat să mai mănânce și au consumat doar 700 ml vin, apoi au primit

suma de 70 lei reprezentând contravaloarea muncii prestate, după care membrii

familiei B. au, plecat acasă.

În timp ce se

aflau la P.A., între B.l. și G.I. au apărut neînțelegeri, partea vătămată fiind

jignită de către tatăl său, care a intenționat să-i oprească banii ce i se

cuveneau pentru munca prestată.

Pe traseu,

partea vătămată și inculpatul s-au mai oprit la barul lui C., unde au mai

consumat câte o bere, după care au plecat acasă.

La un moment

dat, în timp ce se certau, s-au ridicat amândoi de la masă, s-au îmbrâncit

reciproc, împrejurare în care inculpatul B.l. a luat de pe masă cuțitul de

bucătărie pe care îl folosesc anterior la tăierea salamului, și l-a lovit o

singură dată pe fiul său B.I., în zona dreaptă a gâtului, descriind o mișcare

de sus în jos.

Ca urmare a

loviturii primite, partea vătămată a început să sângereze și pentru că nu a

reușit să oprească sângerarea a pișcat în direcția Postului de Poliție și a

dispensarului medical, o toarte din distanță parcurgând-o cu atelajul numitului

F.A.

Ajunsă la Postul

de Poliție Cîrlogani, partea vătămată i-a relatat incidentul șefului de post și

după ce a fost anunțată mașina salvării, a mers la domiciliu cu autoturismul de

serviciu al Postului de Poliție Cîrlogani, de unde, a luat obiecte de

îmbrăcăminte pentru schimb și actele de identitate.

În momentul

respectiv inculpatul B.l., în prezența lucrătorilor de poliție și a vecinilor,

a recunoscut faptul că în urma unui incident pe care l-a avut cu fiul său l-a

tăiat cu un cuțit.

În continuare

partea vătămată B.I. a fost transportată la Spitalul din Slatina - Secția

Chirurgie, unde s-a procedat la efectuarea unei intervenții chirurgicale și

unde a rămas internată până pe data de 23 mai 2008.

În urma

examinării medico-legale efectuate de către Serviciul Județean de Medicină

legală - Olt, a fost întocmit raportul de constatare medico-legală din 5 iunie

2008, care a concluzionat faptul că numitul B.I. de 38 ani din comuna

Cîrlogani, județul Olt, a prezentat leziuni traumatice care pot data din ziua

de 15 mai 2008, au putut fi produse prin lovire cu un corp tăietor - înțepător

și au necesitat 13-14 zile îngrijiri medicale jar leziunile prezentate i-au pus

viața în primejdie.

Cu privire la

infracțiunea pentru care este cercetat, inculpatul B.l. a recunoscut în mod

sincer incidentul pe car el-a avut cu fiul său și faptul că în timp ce se

certau l-a lovit cu cuțitul de bucătărie pe care ulterior l-a și predat

organelor de poliție. Aceeași atitudine a avut-o inculpatul și în fața

instanței de judecată în sensul că a recunoscut săvârșirea faptei dar nu a avut

intenția să-i omoare pe fiul său.

Situația de

fapt și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite cu procesul verbal de

sesizare, cu procesul verbal de cercetare la locul faptei, cu planșa

fotografică, cu recunoașterea inculpatului în depozițiile date pe parcursul

urmăririi penale și al judecății și cu depozițiile martorilor P.A., F.A., S.V.,

D.l., D.F., A.I., C.G. și P.I., audiați în cauză.

De altfel

inculpatul B.l. a recunoscut comiterea faptei și a descris împrejurările în

care săvârșit-o, chiar în prezența vecinilor adunați la poarta locuinței sale.

Prin urmare,

acțiunea de lovire de către inculpat a părții vătămate cu cuțitul într-o zonă

vitală, provocându-i leziunile descrise în actul medico-legal, leziuni ce i-au pus

viafâ în primejdie, întrunește elementele constitutive ale tentativei la

infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) C.

pen., la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. și în consecință s e impune

condamnarea acestuia.

II. Împotriva

acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt

care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât pedeapsa

aplicată inculpatului nu a fost bine individualizată sub aspectul cuantumului

și al modalității de executare și stabilirea modului de îndeplinire a

obligațiilor prevăzute de art. 86

3

alin. (1) lit. a) C. pen.,

trebuie să se facă prin hotărâre judecătorească cu autoritate de lucru judecat.

A solicitat

admiterea apelului, desființarea sentinței, înlăturarea circumstanțelor

atenuante și aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de art. 20 rap. la art.

174 alin. (1), art. 175, lit. c) C. pen.

S-a arătat că

în raport cu condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta și cu ușurința

cu care inculpatul ți folosit cuțitul împotriva propriului fiu, fapta prezintă

un grad foarte ridicat de pericol social, pe care instanța de fond nu l-a avut

în vedere la individualizarea pedepsei, respectiv la stabilirea cuantumului

pedșpsei și a modalității de executare a acesteia.

S-a mai

arătat că pe durata termenului de încercare, stabilirea datei la care

condamnatul trebuie să se prezinte la Serviciul de Probațiune, se face de către

instanța de judecată și că numai punerea în executare a obligațiilor

condamnatului, revine Serviciului de Probațiune.

Apelul

formulat de parchet este fondat pentru următoarele considerente:

Analizând

actele și lucrările dosarului, Curtea contată că instanța de fond a reținut în

mod corect situația de fapt în raport cu probele administrate în cauză, fapta

inculpatului, de a lovi cu cuțitul partea vătămată, în zona gâtului, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174, art.

175 alin. (1) lit. c) C. pen.

„În

declarațiile date, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că s-a

certat cu fiul său pentru că i-a cerut bani să cumpere țigări și l-a înțepat cu

un cuțit de bucătărie.

În declarația

dată de partea vătămată, aceasta a arătat că înainte de a fi lovită de

inculpat, tatăl său, cu un cuțit de bucătărie, l-a lovit cu pumnul.

Potrivit

raportului de constatare medico-legală din 5 iunie 2008 întocmit de Spitalul de

Urgență Slatina, B.I. a prezentat leziuni traumatice posibil produse la 15 mai

2008, prin lovire cu un corp tăietor înțepător, ce a necesar 13-14 zile

îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața persoanei vătămate.

La

individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere atât gradul de

pericol social al faptei, cât și împrejurările săvârșirii faptei dar, mai ales,

faptul că părțile sunt tată și fiu iar inculpatul, în vârstă de 69 ani, a avut

o atitudine sinceră și nu are antecedente penale.

În raport cu

aceste criterii de individualizare, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate

criticile formulate de parchet în privința individualizării pedepsei, pedeapsa

aplicată de instanța de fond fiind în măsură să-și atingă scopul preventiv

educativ prev. de art. 52 C. pen.

De asemenea,

instanța a apreciat în mod just că pronunțarea unei condamnări va constitui un

avertisment suficient pentru inculpat, având în vedere persoana condamnată,

respectiv vârsta acestuia, faptul că nu are antecedente penale și

comportamentul său după comiterea faptei, respectiv relațiile dintre inculpat

și partea vătămată, care este fiul inculpatului.,

Nu sunt întemeiate

nici criticile formulate cu privire la modul de aplicare a dispozițiilor art. 86

3

C. proc. pen. întrucât datele la care condamnatul urmează să se prezinte, sunt

cele stabilite de Serviciul de probațiune și nu de instanța de judecată.

Apelul formulat

de parchet este fondat însă cu privire la omisiunea instanței de fond de a

stabili o pedeapsă accesorie pentru inculpat, deși l-a condamnat pe acesta la

pedeapsa închisorii, precum și la modul de executare a pedepsei complementare,

deși față de pedeapsa principală a închisorii a dispus suspendarea sub

supraveghere a închisorii, impunându-se în cauză interzicerea drepturilor prev.

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă

accesorie, precum și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei

principale cât și a pedepsei complementare.

Având în

vedere cele de mai sus, Curtea în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.,

va admite apelul declarat, va desființa în parte sentința, în - privința

laturii penale a cauzei:

În baza art. 20

C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. la art. 175 alin. (1) lit. c) C.

pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), b) și c) C. pen., rap. la art. 76 alin.

(2) C. pen., va condamna pe inculpatul B.M. la pedeapsa de 4 ani închisoare

precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64

alin. (1) lit. a teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 71

C. pen., se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 86

C. pen., se va dispune, suspendarea sub supraveghere a pedepsei pe o durată de

6 ani, ce constituie termen de încercare stabilit potrivit dispoz. art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

C. pen., se va dispune, ca pe durata termenului de, încercare, inculpatul să se

supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la

Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt; să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește opt zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi

controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71

alin. (5) C. pen., se va dispun, pe durata suspendării sub supraveghere a

executării pedepsei și suspendarea pedepsei accesorii.

Vor fi

menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Așa fiind

prin Decizia nr. 36 din 17 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Olt împotriva sentinței penale nr. 29 din 9 martie 2009,

pronunțată de tribunalul Olt în Dosarul nr. 2250/104/2008, privind pe

inculpatul B.l.

S-a

desființat în parte sentința, în privința laturii penale a cauzei, în baza art.

20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. la art. 175 alin. (1) lit. c) C.

pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), b) și c) C. pen., rap. la art. 76

alin. (2) C. pen.

Condamnă pe

inculpatul B.l. la pedeapsa de 4 ani închisoare precum și la pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 71

C. pen., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a lit. a) și lit. b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei pe o durată de 6 ani,

ce constituie termen de încercare stabilit potrivit dispoz. art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen, dispune ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună

următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la

Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt; să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește opt zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi

controlate mijloacele lui de existentă.

În baza art. 71

alin. (5) C. pen, dispune pe durata suspendării sub supraveghere a executării

pedepsei și suspendarea pedepsei accesorii.

Menține

celelalte dispoziții ale sentinței.

Cheltuielile

judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, urmând ca suma de 200 lei

onorariu avocat oficiu să fie avansată din fondurile M.J. Cu recurs.

III.

Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea

Craiova criticând-o ca nelegală și netemeinică prin prisma cazurilor de casare

prev. de art. 385

9

pct. 5, 10 și 14 C. proc. pen., învederând instanței

faptul că nu au fost consemnate concluziile procurorului critică ce poate fi

îndreptată pe calea unei încheieri de îndreptare a erorii materiale, s-a mai

arătat că pedeapsa de patru ani cu reținerea circumstanțelor atenuante este

nelegală, aceasta nu putea coborî sub 5 ani. S-a mai reținut că dispozițiile art.

76 C. pen. nu sunt incidente în cauză, având în vedere cuantumul corect al

pedepsei ce se putea aplica.

S-a mai

arătat că inculpatul s-a prezentat doar de două ori la instanță la cele 18 termene

acordate și atunci citat cu mandat de aducere, iar vârsta inculpatului nu poate

constitui element de individualizare judiciară a pedepsei.

Cu ocazia

dezbaterilor orale la termenul de judecată de astăzi 23 iunie 2010

reprezentantul parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție a arătat că nu

susține motivul scris de critică prin care se tindea la obligarea inculpatului

B.l. și la dobânzile legale aferente sumei de 2.091,72 RON către Spitalul de

Urgență Slatina calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de

condamnare și până la data plății efective.

Examinând

actele și lucrările dosarului, Înalta Curte are în vedere că recursul declarat

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova se privește ca nefondat și

urmează a fi respins ba atare în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen.

a) Sub

aspectul primului motiv de critică în sensul că încheierea din 12 februarie

2010 a instanței de apel a Curții de Apel Craiova nu cuprinde concluziile reale

ale procurorului de ședință, Înalta Curte are în vedere că acesta, ca persoană

interesată poate cere în condițiile art. 195 alin. (1) teza I C. proc. pen.

îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul acestui act procedural întocmit cu

ocazia dezbaterilor judiciare la^insțanța de apel și pronunțarea unei încheieri

în consecință instanța de judecată.

b) Sub

aspectul motivului secund de critică prin care se pretinde că instanța de apel

nu s-a pronunțat cu privire la aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 76 alin.

(2) C. pen. se are în vedere că în mod legal datorat desființării parțiale a

sentinței instanței de fond cu privire la latura penală a cauzei, în mod

judicios aceeași instanță de apel nu mai era obligată a examina incidența în

cauză a prevederilor art. 76 lit. a) C. pen., ci reținând ea însăși

circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b), c), C. pen. În mod

direct a făcut trimitere la dispozițiile deja iterate ale art. 76 alin. (2) C.

pen. care reglementează efectul circumstanțelor atenuante ce fuseseră deja

reținute în cazul tentativei de infracțiune de omor.

c) Nu este

fondată nici critica întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. în sensul că este greșit individualizată pedeapsa de 4

ani închisoare ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante judiciare în

favoarea intimatului inculpat B.I.

Dimpotrivă art.

76 alin. (2) teza III C. proc. pen. prevăd în mod expres că în cazul

infracțiunii de omor, dacă se constată că există circumstanțe atenuante,

pedeapsa principală cu închisoare poate fi redusă cel mult până la o treime din

minimul special; ceea ce în speță însemnează până la 2 ani și 5 luni și 10 zile

din minimul special de 7 ani și 6 luni închisoare pentru tentativa la

infracțiunea de omor calificat.

Cum în speță,

pedeapsa principală a fost redusă la 4 ani închisoare rezultă fără echivoc că

instanța de apel prin conformare la dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen. nu a

redus această pedeapsă sub o treime din minimul special

sanc

ț

ionator

al infracțiunii

imputate.

d) Nu este

pertinentă critica prin care se invocă netemeinica reținerii în favoarea

inculpatului B.I. a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C.

pen. întrucât atât prin declarația dată de în fața procurorului la 16 mai 2008

în faza de urmărire penală (fila 45 dos. urm. penală) cât și prin declarația

dată în fața instanței de fond la termenul de judecată din 24 noiembrie 2008

(fila 69 ds. fond) inculpatul B.l. în vârstă de 70 de ani a recunoscut fapta

imputată, a manifestat o atitudine de regret sincer și a descris conflictul preexistent

ce-l avea cu fiul său datorat aspectului că acesta nu era încadrat în muncă și

reproșându-i aceasta a fost îmbrâncit și lovit cu pumnii de victimă.!

e) Nu este

fondat, în fine, nici ultimul motiv de critică, relativ la netemeinicia

aplicării de către instanța de apel a suspendării executării sub supraveghere a

pedepsei stabilite de 4 ani închisoare în condițiile art. 86

1

C.

pen.

Se apreciază

că modalitatea de executare aleasă de instanța de apel este aptă în totalitate

să satisfacă scopurile și finalitățile definitive prin dispozițiile art. 52 C.

pen. respectiv, să reprezinte o reală măsură atât de constrângerea cât și de

necesară reeducare a inculpatului B.l.; precum și să asigure prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât de către intimatul inculpat precum și la

nivel general.

Concomitent,

aceeași modalitate de executare este judicioasă și în raport de criteriile

legate de individualizarea judiciară prevăzută de art. 72 C. pen. raportat pe

de o parte la pericolul social generic și concret al faptei comise cât și față

de datele care circumstanțiază persoana acestuia.

Din acest

ultim punct de vedere se reține că inculpatul B.l. este fără antecedente penale

studii 4 clase, căsătorit, ziler agricol - ocupație comună cu a victimei, fiul

său, victima B.I., iar la data de 15 mai 2008 pe fondul unei neînțelegeri

intimatul inculpat a lovit victima nominalizată cu un cuțit în zona dreaptă a

gâtului producând o leziune traumatică ce i-a pus viața în primejdie și care a

necesitat 13-14 zile îngrijiri medicale.

Față de cele

sus expuse se va conchide că nu există elemente care să întemeieze cererea

procurorului de înlăturare a acestei modalități de executare și în consecință

de dispunere a executării pedepsei aplicate în regim de detenție.

Urmează ca

sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate cu soluționarea

recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova să rămână

în sarcina statului.

Urmează ca

onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B.l., în

sumă de 200 lei să se suporte din fondul M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova

împotriva Deciziei penale nr. 36 din 17 februarie 2010 a Curții de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat

B.l.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B.M., în sumă de 200

lei, se va suporta din fondul M.J.

Cheltuielile

judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Craiova, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 23 iunie 2010.