ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6117/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 8192 din 5 octombrie 2004 a Judecătoriei Brașov a fost

admisă acțiunea formulată de B.A. în contradictoriu cu SC R. SRL Brașov,

dispunându-se obligarea pârâtei de a încheia cu reclamantul contract de

vânzare–cumpărare cu privire la locuința situată în Brașov.

Apelul declarat de SC R. SRL Brașov

împotriva acestei sentințe a fost înregistrat la C.A. Brașov, care prin decizia

nr. 257 din 15 martie 2005, pronunțată cu opinia separată a unui membru al

completului de judecată și-a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Brașov.

Această soluție s-a întemeiat pe

prevederile art. 282

1

C. proc. civ., coroborate cu art. 1 pct. 5 din

Legea nr. 195/2004 de modificare a art. 299 C. proc. civ., avându-se în vedere

că obiectul litigiului are o valoare de sub 1 miliard lei și ca atare singura

cale de atac admisibilă este recursul de competența instanței imediat ierarhic

superioare celei care a pronunțat sentința.

La rândul său, Tribunalul Brașov s-a

declarat necompetent să soluționeze cauza și ca urmare prin decizia nr. 354 din

5 mai 2005 a dispus declinarea competenței de soluționare a apelului în

favoarea Curții de Apel Brașov.

S-a avut în vedere că cererea de

față are ca obiect obligația de a face, respectiv constrângerea debitorului

unei obligații de a executa în natură prestația la care este ținut. S-a

apreciat apoi că este vorba de o acțiune neevaluabilă în bani, ce nu face parte

din categoria litigiilor vizate de art. 282

1

C. proc. civ. și ca

atare tribunalul nu este competent să soluționeze apelul.

Ivindu-se un conflict negativ de

competență în sensul art. 20 pct. 2 C. proc. civ., cauza a fost înaintată

acestei instanțe în drept să hotărască asupra conflictului, conform art. 21 C.

proc. civ.

Se constată că instanțele au hotărât

în mod diferit asupra competenței de soluționare a căii de atac exercitate

împotriva sentinței dată de judecătorie ca instanță în fond, în raport de

reținerea în cauză sau neaplicabilitatea prevederilor art. 282

1

alin.

(1) C. proc. civ.

Potrivit acestei prevederi legale,

nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile

introduse pe cale principală privind o serie de litigii, între care și acela al

căror obiect are o valoarea de până la 1 miliard lei. Aceste categorii de

litigii sunt susceptibile numai în recurs, care în adevăr potrivit art. I pct.

5 din Legea nr. 195/2004 de modificare a art. 299 C. proc. civ. se soluționează

de instanța imediat superioară celei care a pronunțat prima hotărâre.

Pentru aceste considerente Curtea de

Apel Brașov s-a declarat necompetentă să soluționeze apelul și a trimis cauza

tribunalului spre a judeca recursul.

Această soluție este eronată,

deoarece pornește de la o falsă premisă, potrivit căreia obiectul cererii este

evaluabil în bani și este situat sub plafonul menționat.

Examinând obiectul cererii, se

constată că s-a solicitat obligarea pârâtei la încheierea unui contract de

vânzare–cumpărare asupra unui imobil ocupat de reclamant în calitate de

chiriaș. Această acțiune astfel cum este formulată se înscrie în categoria

acelora ce au ca obiect o obligație de a face, având ca finalitate

constrângerea celui chemat în judecată de a executa în natură, în mod direct o

anumită prestație. Aceasta este o acțiune neevaluabilă în bani, și în legătură

cu care este lipsită de relevanță juridică valoarea imobilului asupra căruia se

solicită a se exercita o anumită prestație. Așa fiind, în raport de natura

juridică a acțiunii, de obiectul ei, neevaluabil în bani, rezultă că nu sunt

incidente în cauză prevederile art. 282

1

pct. 1 C. proc. civ., în

sensul cărora singura cale de atac admisibilă ar fi fost recursul.

Prin urmare, în mod corect părțile

și-au intitulat calea de atac exercitată drept apel, care potrivit art. 3 pct.

2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 65/2004, în

vigoare la data soluționării conflictului, este de competența Curții de Apel

Brașov.

De aceea se va stabili competența de

soluționare a apelului de față în favoarea acestei instanțe, căruia i se va

trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește în favoarea Curții de Apel

Brașov competența de soluționare a apelului declarat de SC R. SRL Brașov

împotriva sentinței nr. 8192 din 5 octombrie 2004 a Judecătoriei Brașov.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7

iulie 2005.