ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5075/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 928 din 13 octombrie 2003, Judecătoria Pucioasa a respins cererea formulată de reclamantul Z.V. împotriva pârâtului F.N., având ca obiect „servitute”, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 612 C. civ.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că: - din probele administrate în cauză rezultă că pârâtul a construit casa în baza autorizației de construcție nr. 17 din 20 iunie 1973, dată la care reclamantul nu era proprietar al terenului ce se învecinează cu cel al pârâtului; - reclamantul a devenit proprietar al terenului pe care se află și o construcție în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 10428 din 15 septembrie 1992, încheiat între soția sa, Z.M.L., în calitate de cumpărător și soții U., în calitate de vânzători, dată la care construcția, casă proprietatea pârâtului exista deja; - reclamantul a acceptat inițial această situație, în sensul că locuința pârâtului are ferestrele spre proprietatea lui, fără a face obiecțiuni până la promovarea acțiunii; - distanța de la ferestre la zidul despărțitor este de 60 cm, însă ferestrele de la parter sunt prevăzute cu obloane iar de la ferestrele de la etaj pârâtul are vedere doar în grădina reclamantului, în care sunt pomi și viță de vie și nu în interiorul locuinței reclamantului, motiv pentru care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 612 C. civ.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, formulând critici asupra legalității sentinței civile apelate. Prin decizia civilă nr. 170 din 28 ianuarie 2004, Curtea de Apel Ploiești a anulat apelul reclamantului, ca netimbrat. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că apelantul nu a făcut dovada satisfacerii timbrajului în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 146/1997 și art. 9 din O.U.G. nr. 32/1995, deși pentru termenul de judecată a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 85.500 lei și 1.500 lei timbru judiciar. În contra acestei ultime hotărâri judecătorești a declarat recurs reclamantul, susținând că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, în sensul că, din procesul verbal dovadă de îndeplinire a procedurii de citare nu rezultă cu claritate locul afișării și nici nu i-a fost înmânată personal citația, împrejurări față de care nu a avut cunoștință de obligația de a timbra apelul.

Recursul va fi admis pentru cele succed. Din procesul verbal dovadă de îndeplinire a procedurii de citare cu reclamantul, aflat la fila 5 dosar apel, rezultă că acesta a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 85.500 lei și 1.500 lei timbru judiciar. Nu rezultă însă cu claritate locul afișării, agentul procedural subliniind în totalitate pct. c din procesul verbal (s-a afișat citația pe ușa principală a locuinței destinatarului s-au pe ușa principală a clădirii ). Reclamantul nu a semnat de primirea citației pe procesul verbal, care are subliniată mențiunea „nici o persoană nu a fost găsită acasă”. Potrivit dispozițiilor art. 100, alin. (1), pct. 4 C. proc.

civ. procesul verbal încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură trebuie să cuprindă numele, prenumele și domiciliul celui căruia i s-a făcut comunicarea, cu arătarea numărului, etajului, apartamentului sau camerei, dacă cel căruia i s-a făcut comunicarea locuiește într-o clădire cu mai multe etaje sau apartamente sau în hotel și dacă actul de procedură a fost înmânat la locuința sa, ori a fost afișat pe ușa acestei locuințe. Alin. (3) al aceluiași articol prevede că arătările de la pct. 1, 2, 4, 5, 7 și 8 sunt prevăzute sub pedeapsa nulității. Față de cele ce preced și din textele legale menționate, rezultă că nu a fost legal îndeplinită procedura de citare cu apelantul reclamant în faza apelului, motiv pentru care, în raport cu dispozițiile art. 312 C. proc.

civ., urmează a se admite recursul, a se casa decizia atacată și a se trimite cauza la Curtea de Apel Ploiești pentru rejudecarea apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamantul Z.V. împotriva deciziei civile nr. 170 din 28 ianuarie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2005.