ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8760/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul

C.C.C. a chemat în judecată Primăria Moldova Nouă, solicitând ca prin hotărârea

ce se va da, să se dispună anularea dispoziției nr. 26 din 3 august 2001 emisă

de pârâtă și obligarea la despăgubiri în conformitate cu dispozițiile Legii nr.

10/2001.

Tribunalul Caraș Severin, prin

sentința civilă nr. 3254 din 15 decembrie 2004, a admis acțiunea, a dispus

anularea dispoziției menționate, a constatat că valoarea despăgubirilor ce se

cuvin reclamantului în baza Legii nr. 10/2001 se ridică la suma de 258.456.749

lei și a dispus despăgubirea reclamantului cu această sumă.

S-a reținut că:

- notificarea reclamantului a fost

respinsă greșit cu motivarea că solicitantul nu a dovedit dreptul de

proprietate al autorului său, la data cumpărării;

- imobilul, ale cărui construcții au

fost demolate, a trecut în proprietatea statului pentru uneltire contra ordinii

socialiste conform sentinței penale nr. 178/1959 a Tribunalului militar

Timișoara, neputând fi restituit în natură întrucât nu este liber, iar vechile

construcții au fost demolate, astfel că reclamantul are dreptul la despăgubiri

bănești.

Prin decizia civilă nr. 804 din 1

aprilie 2005 Curtea de Apel timișoara a respins apelul declarat de pârâta

Primăria Moldova Nouă împotriva sentinței civile nr. 3254 din 15 decembrie 2004

pronunțată de Tribunalul Caraș Severin reținând, de asemeni, în esență, că

reclamantul a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la măsuri

reparatorii, iar imobilul este inclus în categoria imobilelor ce intră în sfera

de aplicare a Legii nr. 10/2001, în temeiul art. 2 lit. a) din lege.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs Primăria orașului Moldova Nouă, susținând că în mod eronat s-a reținut

calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului, raportat la prevederile

art.c3 din Legea nr. 10/2001, iar, sub un alt aspect greșit s-a apreciat că

este o simplă eroare faptul că prima instanță a dispus anularea dispoziției nr.

26 în loc de nr. 629.

Recursul nu este fondat.

Motivele de casare, întemeiate pe

prevederile art. 304 pct. 9 vizează, exclusiv, cele două chestiuni menționate.

Sub primul aspect invocat, în mod

corect prin hotărârea atacată s-a reținut că reclamantul este persoană

îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001, iar imobilul intră sub incidența

aceleiași legi.

Din acest punct de vede este de

reținut că reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului

său, asupra imobilului din litigiu, la data preluării în mod abuziv a acestuia

(f. 7-9,13 dosar fond), imobil care a fost preluat de stat, prin confiscare în

baza sentinței penale nr. 178/1959 (f. 56).

Așadar, sub acest aspect, sunt

incidente prevederile art. 3 lit. a), coroborat cu art. 4 alin. (2) raportat la

dispozițiile art. 2 lit. b) din Legea nr. 10/2001.

În ce privește susținerea din recurs

că prima instanță a dispus anularea dispoziției nr. 26 din 3 august 2001 în loc

de 629 din 3 august 2003, legal s-a apreciat de către instanța de apel că

această consemnare nu constituie un motiv de anulare a hotărârii ci, eventual o

eroare materială, a cărei rectificare se poate realiza, din oficiu, sau la

cererea părții interesate.

Față de cele arătate, în temeiul

art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,

ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria Orașului Moldova Nouă

împotriva deciziei civile nr. 804A din 1 aprilie 2005 a Curții de Apel Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2005.