ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.02.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 633/2006

HOTĂRÂRE
15.02.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 633/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 91 din 17

februarie 2005 Tribunalul Prahova a respins, ca nefondată acțiunea formulată de

reclamantul D.D.I. pentru constatarea calității sale de acționar la SC S. SA.

Împotriva acestei hotărâri,

reclamantul a formulat apel și prin decizia nr. 162 din 15 iunie 2005, Curtea

de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ a admis

apelul, a schimbat în tot sentința și pe fond a admis acțiunea și a constatat

că reclamantul este proprietarul a 6432 acțiuni la SC S. SA înregistrate.

Totodată, intimatele pârâte SC S. SA

și A.P.A.S.S. prin lichidator T.P. au fost obligate la 20.125.500 lei

cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, a

reținut potrivit adeverinței din 13 noiembrie 1996 emisă de A.P.A.S.S.,

contractului de schimb din 14 aprilie 1995 și a protocolului încheiat între A.P.A.S.S.

și F.P.P.T. Brașov că, în urma schimbului de certificate de proprietate contra

acțiuni, în lista membrilor care au depus certificate de proprietate în vederea

schimbului se regăsește și reclamantul.

Cât privește recipisa din 19 aprilie

2001 aceasta nu face dovada restituirii către reclamant a contravalorii

acțiunilor și nu rezultă nici împrejurarea că dreptul asupra acțiunilor ar fi

fost contestat și ar fi făcut obiectul unei judecăți irevocabile, hotărârile

judecătorești, la care au făcut referire pârâtele, privind acțiunile

achiziționate de la F.P.S. București și nu de la F.P.P.T.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs pârâtele A.P.A.S.S. și SC S. SA, solicitând și suspendarea

provizorie a executării deciziei până la soluționarea recursului, cerere asupra

căreia ulterior nu au mai insistat.

Recurentele fără a motiva în drept

recursul au susținut că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra excepțiilor

privind inadmisibilitatea acțiunii, a lipsei calității procesuale active a

reclamantului, a prescripției dreptului la acțiune, a autorității de lucru

judecat și a lipsei calității procesuale pasive a SC S. SA, excepții ridicate

la fond și reiterate în apel.

S-a mai susținut, că instanța de

apel a aplicat greșit dispozițiile Legilor nr. 58/1991, nr. 55/1994, nr. 77/1994

și nr. 51/1998 la situația de fapt reieșită din probele administrate și din

care rezultă că, între reclamant și A.P.A.S.S., raportul juridic a încetat la

solicitarea expresă a reclamantului, confirmată de adunarea generală a

asociaților privind contravaloarea acțiunilor, împrejurare de fapt și de drept

constatată de către instanțele de judecată și în alte dosare, iar între acesta

și SC S. SA nu a existat nici un raport juridic în afara celui de muncă care a

încetat în baza art. 129 C. muncii. înainte de a se formula cererea de

retragere din asociație.

Recursul se încadrează în raport de

dezvoltarea motivelor de mai sus în dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc.

civ. și este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin întâmpinarea aflată la dosarul

de apel și cu ocazia cuvântului pe fond intimatele pârâte A.P.A.S.S. și SC S.

SA au reiterat excepțiile de procedură și de fond invocate în fața primei

instanțe, asupra cărora deși părțile adverse au formulat apărări instanța de

apel nu s-a pronunțat, în prealabil, judecării pe fond.

Potrivit art. 294 alin. (1) C. proc.

civ. instanța de apel are obligația de a examina regularitatea hotărârii primei

instanțe din punct de vedere al pretențiilor ce au fost deduse în fața acesteia

și al apărărilor formulate, de drept material și procedurale.

Pe de altă parte, excepțiile de

procedură și de fond, în raport de regimul lor juridic, pot fi valorificate și

direct în apel, art. 298 C. proc. civ., prevăzând că dispozițiile de procedură

privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel în măsura

în care sunt potrivnice, instanța de apel fiind deci obligată să se pronunțe și

într-o situație și în alta, ca o cerință determinată de necesitatea realizării

unei judecăți imparțiale și cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale.

Procedându-se la judecarea pe fond,

fără analizarea prealabilă a excepțiilor care dacă sunt fondate ar face

imposibilă cercetarea pe fond a cauzei, cu atât mai mult cu cât instanța de

apel a schimbat soluția primei instanțe și cum sunt necesare probatorii pentru

soluționarea excepțiilor, în baza art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., raportat

la art. 314 C. proc. civ., se va casa hotărârea și se va trimite cauza

instanței de apel pentru rejudecarea apelului, în condițiile sus evocate.

Pe cale de consecință, criticile din

recurs încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., care vizează aplicarea corectă a legislației incidentă în cauză urmează a

fi avute în vedere cu ocazia rejudecării.

Admite recursul declarat de pârâtele

A.P.A.S.S. prin lichidator T.P. și SC S. SA, împotriva deciziei nr. 162 din 15

iunie 2005 a Curții de Apel Ploiești, casează decizia atacată și trimite cauza

aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 15 februarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-05-17
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1874/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 31 din 17 februarie 2005 pronunțată în dosar nr. 6375/2004 al Tribunalului Prahova, secția comercială, s-a respins acțiunea formulată de
ÎCCJ 2011-06-23
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2487/2011
ând, în esență, faptul că în mod greșit instanța de fond a calificat acțiunea ca fiind în constatare, fără ca reclamantul să formuleze o cerere în acest sens; că reclamantul nu a făcut dovada achitării acțiunilor subscrise; că prin hotărâre
ÎCCJ 2007-05-04
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1652/2007
2006, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta SC C. SA Aninoasa împotriva sentinței nr. 1739 din 2 decembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Dîmbovița, secția comercială și de contencios administrativ. Pentru a decide astfel, instan
ÎCCJ 2004-11-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4752/2004
narea actului adițional), această executare nu putea fi întreprinsă de cealaltă parte decât cu corecta aplicare a normelor legale în vigoare, respectiv a art. III din O.G. nr. 40/2003, ori, cumpărătorii nu se aflau în ipoteza prevăzută de d
ÎCCJ 2009-01-21
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 114/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 19 iunie 2007, D.D.I. a formulat în contradictoriu cu SC S. SA SINAIA, A.P.S. prin lichidator T.P., cerere de revizuire a deciziei nr. 1874 din
Sursă