ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 949/2005

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele :

La 22 noiembrie 2003 a fost

înregistrată la Curtea de Apel Târgu-Mureș cererea de revizuire a deciziei

civile nr. 1172/R din 17 octombrie 2003 a acelei instanțe pe temeiul art. 322

pct. 7 C. proc. civ., fiind potrivnică deciziei civile nr. 63/R din 21 ianuarie

2000 pronunțată de aceeași instanță.

Prin decizia civilă nr. 52/R din 6

februarie 2004 Curtea de Apel Târgu-Mureș și-a declinat competența în favoarea

Înaltei Curți de Casație și Justiție invocându-se dispozițiile art. 323 alin

(2) C. proc. civ., în raport de decizia împotriva căreia s-a formulat

revizuirea.

Cererea de revizuire este nefondată.

Revizuienții R.E. și R.M. susțin că

prin decizia civilă nr. 63/R din 21 ianuarie 2000 a Curții de Apel Târgu-Mureș,

în rejudecare, după casare a fost respinsă acțiunea intimaților G.P. și G.M.,

reținându-se în esență că terenul pe care au edificat casa situată pe aceeași

stradă la nr. 15/A, nu are caracterul de loc înfundat, caracterul de „loc

înfundat” trebuind să fie străin conduitei proprietarului, ca urmare a

edificării unor construcții de-a curmezișul drumului de acces.

Se precizează că acest fapt a fost

stabilit pe baza unor expertize care fiind acceptate de către instanță, a

intrat în puterea lucrului judecat.

Se mai arată că ignorând această

stare de fapt, constituită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă,

hotărârea supusă revizuirii reține o stare de fapt cu totul opusă, astfel că

prin modificarea Ordinului Prefectului nr. 147/1994 le-a diminuat dreptul de

proprietate cu 93 mp, suprafață ce a fost trecută în proprietatea statului.

Rațiunea reglementării acestui motiv

de revizuire se regăsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea

principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare

în daune diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Se impune a se reține că prin

decizia civilă nr. 63 din 21 ianuarie 2000, Curtea de Apel Târgu-Mureș a admis

recursul pârâților R.E. și R.M. împotriva deciziei civile nr. 1360 din 15

septembrie 1999 a Tribunalului Mureș și în consecință, a casat integral decizia

și în rejudecare a respins acțiunea reclamanților G.P. și G.M. în

contradictoriu cu pârâții R.E., R.M. și Statul Român, având ca obiect

constatarea edificării unei case pe terenul din C.F. Sighișoara și instituirea

unei servituți de trecere.

Prin decizia civilă nr. 1172/R din 17

octombrie 2003, aceeași instanță după casare, rejudecând cauza, a admis

acțiunea precizată a reclamanților G.P. și G.M. în contradictoriu cu pârâții

Prefectura Mureș, Consiliul Local Sighișoara, R.E. și R.M. și a dispus anularea

parțială a Ordinului Prefecturii Mureș nr. 147/1994, în sensul diminuării

suprafeței atribuite pârâților R. de la 361 mp la 268 mp, diferența de 93 mp

rămânând în proprietatea Statului Român.

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea poate fi admisă când „ există hotărâri potrivnice pronunțate

de instanțe de același grad sau de grad diferit, în una și aceeași pricină,

între aceleași persoane având aceeași calitate”.

Textul art. 322 alin. (1) C. proc.

civ. mai cere ca în cauză să existe hotărâri definitive sau irevocabile, care

să evoce fondul, ambele condiții fiind îndeplinite.

Celelalte condiții din art. 322 pct.

7 C. proc. civ., nu sunt, însă, îndeplinite, ceea ce atrage respingerea

cererii.

Cele două hotărâri trebuie să fie

potrivnice, adică în dispozitivul lor să existe măsuri care nu se pot aduce la

îndeplinire, ceea ce nu se regăsește în cauză.

De asemenea, nu se constată

existența triplei identități, de părți, obiect și cauză, obiectul fiind

diferit.

În cauză nu se poate invoca excepția

autorității lucrului judecat în ceea ce privește cea de-a doua hotărâre față de

prima.

Obiectul revizuirii prevăzut de

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu îl reprezintă exercitarea unui

control judiciar asupra hotărârilor pronunțate, nu se apreciază care dintre

aceste hotărâri este justă, ci se verifică dacă și în ce măsură ultima hotărâre

s-a pronunțat cu violarea puterii lucrului judecat.

Așa fiind, cum nu există hotărâri

potrivnice în sensul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea

urmează a fi respinsă.

Ca urmare a respingerii cererii de

revizuire, la cererea intimaților G.P. și G.M., în temeiul art. 274 C. proc.

civ., revizuienții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată, avansate

de partea adversă în cuantum de 2.000.000 lei, reprezentând onorariu pentru

apărător, dovedite cu chitanța anexată la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondată, cererea de

revizuire formulată de revizuienții R.E. și R.M. împotriva deciziei civile nr. 1172/R

din 17 octombrie 2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș.

Obligă revizuienții la 2.000.000 lei

cheltuieli de judecată către intimații G.P. și G.M.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 februarie 2005.