ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2768/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2768/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 139/2004,
Curtea de Apel Craiova a admis cererea privind suspendarea executării
procesului-verbal de control întocmit de Garda Financiară Centrală, la data de
21 mai 2003, SC S.P. SRL Târgu Jiu, până la soluționarea acțiunii având ca
obiect anularea acestui act.
Pentru a pronunța această
sentință, Curtea de Apel Craiova a reținut în esență că, față de existența pe
rolul instanței de judecată, a unui dosar în care se contestă actul de control
și față de caracterul iminent al riscului executării obligației de plată
stabilit prin actul de control, este îndeplinită condiția de admisibilitate a
cererii, așa după cum a fost prevăzută în textul art. 9 din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei sentințe,
în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., au declarat recurs,
pârâții Garda Financiară - Comisariatul General și Direcția Generală a Finanțelor
Publice Gorj, ambele părți criticând-o pentru următoarele motive.
Pe rolul instanței de
judecată nu există un dosar în care să fie contestat procesul-verbal de control
din litigiu, ci un alt proces-verbal.
În condițiile în care nu s-a
făcut dovada începerii execuției silite, rezultă că nu este eminentă producerea
unui prejudiciu, fapt ce face să nu fie îndeplinite condițiile de admisibilitate
ale cererii de suspendare, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990.
Examinând recursurile
părților, prin prisma criticilor formulate, se constată că acestea sunt
nefondate.
Astfel, procesul-verbal de
control ce formează obiectul cererii de suspendare, potrivit susținerii, atât a
reclamantei, cât și a părților, a fost întocmit la data de 21 mai 2003, sub nr.
466.
Acest act a fost desființat
prin decizia nr. 360 din 12 noiembrie 2004, emisă de către Ministerul Finanțelor
Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, ulterior declarării
recursurilor.
Avându-se în vedere faptul
că actul de control contestat și a cărui suspendare s-a dispus, nu mai este în
ființă, urmează a se constata că recursurile au rămas fără obiect.
Cum orice cerere, inclusiv
cererea de declarare a recursului trebuie să aibă un obiect conform art. 112 pct.
3 C. proc. civ., în lipsa acestui element esențial, recursurile vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile
declarate de Garda Financiară - Comisariatul General și de Direcția Generală a
Finanțelor Publice Gorj, în numele și pentru Statul Român, reprezentat de
Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală,
împotriva sentinței civile nr. 139 din 15 martie 2004, pronunțată de Curtea de
Apel Craiova, secția de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 25 aprilie 2005.