ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1323/2006

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosarul

cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 217 din 18

octombrie 2005 a Tribunalului Buzău, inculpatul N.N. a fost condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen. [(prin schimbarea încadrării

juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. a) C. pen.)],

la pedeapsa de 12 ani închisoare și la interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen.,

inculpatului i s-a aplicat pedeapsa complimentară a degradării militare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 113 C. pen., cu

referire la art. 429 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus față de inculpat

măsura de siguranță a obligării la tratament medical.

În baza art. 350 alin. (1) C. pen.,

s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării preventive de la 26

martie 2005, la zi.

În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C.

proc. pen. și art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata sumei de

160.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă B.M., din

care 60.000.000 lei pentru daune materiale și 100.000.000 lei pentru daune

morale, precum și la plata sumei de 100.000.000 lei cu titlu de despăgubiri

civile către partea civilă B.M., reprezentând daune morale și o despăgubire

periodică de 1.000.000 lei lunar, începând de la 26 martie 2005 și până la

majoratul acesteia.

În baza art. 193 alin. (1) și (2) C.

proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească părților civile B.M. și B.M.

suma de 10.000.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în

sumă de 7.000.000 lei din care 400.000 lei reprezintă onorariul apărătorului

din oficiu.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

Inculpatul N.N. și victima B.A. au

fost vecini, între ei existând o stare conflictuală manifestată prin injurii și

amenințări și legată de modul de respectare a proprietăților.

În după – amiaza zilei de 26 martie

2005, văzându-l pe B.A. că intră în curtea martorului A.N., inculpatul N.N.,

având asupra sa un cuțit de dimensiuni mari, a intrat și el în aceeași curte și

s-a angajat imediat într-un conflict cu victima.

Cei doi s-au îmbrâncit, inculpatul

încercând să lovească victima cu cuțitul, iar aceasta apărându-se cu o găleată.

Inculpatul a lovit victima în zona

gurii și apoi în zona toracică, provocându-i o plagă penetrantă cu secționarea

inimii în zona vârfului ventriculului drept.

Inculpatul a fost dezarmat de

martorul A.N.

Din raportul medico – legal de

necropsie nr. 98/C/2005 întocmit de S.M.L. Buzău rezultă că moartea victimei B.A.,

în vârstă de 51 ani, s-a datorat insuficienței cardiace acute prin tamponarea cardiacă

consecința unei plăgi penetrante toracice cu secționarea vârfului ventriculului

drept.

Situația de fapt și vinovăția

inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză: proces – verbal de sesizare, proces – verbal de cercetare la fața

locului, planșe fotografice, expertiză criminalistică, acte medico – legale,

declarațiile martorilor A.N., T.M., A.T., declarațiile inculpatului.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel părțile civile și inculpatul.

Părțile civile au criticat hotărârea

instanței de fond atât pe latură penală, cât și pe latură civilă.

S-a susținut că încadrarea juridică

corectă a faptei este cea prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. a) C. pen.,

întrucât a existat premeditarea ca circumstanță agravantă.

S-au solicitat despăgubiri civile

majorate, respectiv 125.000.000 lei daune materiale reprezentând cheltuielile

de înmormântare și obiceiurile de pomenire ulterioare, 300.000.000 lei daune

morale, 3.000.000 lei prestația juridică lunară pentru partea civilă minoră.

Inculpatul a solicitat

reindividualizarea pedepsei aplicate și reducerea cuantumului despăgubirilor

civile.

Prin decizia penală nr. 456 din 5

decembrie 2005, Curtea de Apel Ploiești a admis apelurile declarate de părțile

civile majorând cu câte 50.000.000 lei ROL daune morale la care a fost obligat

inculpatul pentru fiecare dintre ele.

Celelalte dispoziții ale sentinței

au fost menținute.

Apelul inculpatului a fost respins

ca nefondat.

Starea de arest a inculpatului a

fost menținută, iar detenția a fost dedusă la zi.

Inculpatul a fost obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 20 lei RON.

Instanța de control judiciar a

apreciat că daunele materiale au fost just stabilite, pe baza dovezilor făcute

în cauză de părțile civile.

Având în vedere puternica suferință

psihică suferită de părțile civile prin uciderea victimei, instanța de apel a

considerat necesară majorarea daunelor morale la care a fost obligat inculpatul

cu încă 50.000.000 lei pentru fiecare parte civilă.

Curtea de Apel Ploiești a stabilit

că încadrarea juridică dată faptei săvârșite de inculpat este legală și

temeinică, din probatoriul administrat în cauză nerezultând că acesta s-a

înarmat în mod special pentru a ucide victima.

Pedeapsa aplicată inculpatului a

fost apreciată ca fiind corespunzătoare, în raport de cerințele art. 72 C. pen.,

modificarea acesteia afectând realizarea funcției educativ – preventive și de

exemplaritate a sancțiunii penale.

În termen legal, împotriva acestei

decizii au declarat recurs părțile civile și inculpatul.

Cu privire la recursul părților

civile B.M. și B.M.

Părțile civile au solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și obligarea inculpatului la

plata daunelor materiale în cuantum de 125.000.000 lei, a daunelor morale în

sumă de 300.000.000 lei și a unei prestații periodice de 3.000.000 lei lunar.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C.

proc. pen.

Examinând recursul, Înalta Curte de

Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat.

Din analiza materialului probator

administrat în cauză rezultă că instanțele de judecată au rezolvat latura

civilă a cauzei în mod just, pe baza dovezilor prezentate de părțile civile,

decizia nr. 196672 din 3 mai 2005 privind acordarea pensiei de urmaș emisă de C.J.P.

Buzău, anchetei sociale privind situația materială și morală a familiei B. întocmită

de Primăria comunei Blăjani, declarațiilor martorilor M.I., M.R., declarațiilor

inculpatului care și-a manifestat disponibilitatea de a achita despăgubiri

civile în sumă de 60.000.000 lei.

Atât cheltuielile materiale, cât și

prestația periodică lunară stabilită în favoarea părții civile B.M. au fost

stabilite după o minuțioasă și corectă analiză a tuturor probelor efectuate în

cauză, astfel încât Curtea constată că nu se impune majorarea acestora.

Cât privește daunele morale, prin

cuantumul stabilit de către instanța de apel, s-a dat satisfacție neîntemeiată

și suficientă pretențiilor părților civile, asigurându-se posibilitatea acestora

de a surmonta perioada ulterioară decesului victimei B.A., atât sub aspectul

suferinței psihice, cât și sub aspectul lipsurilor materiale.

Așa fiind, Curtea urmează să

respingă recursul părților civile, ca nefondat, și să dispună obligarea

acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Cu privire recursul inculpatului N.N.

Inculpatul a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor pronunțate și reindividualizarea pedepsei

aplicate, precum și reducerea cuantumului despăgubirilor civile la care a fost

obligat.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 și 17

1

C. proc. pen.

În conformitate cu dispozițiile art.

72 C. pen., instanța de judecată a procedat la individualizarea pedepsei

aplicate inculpatului ținând seama de toate criteriile generale prevăzute de

textul de lege arătat.

Instanța de fond a aplicat o

pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, având în vedere

vârsta inculpatului (67 ani), lipsei antecedentelor penale, stării sănătății

(are discernământ diminuat), conduitei anterioare precum și celei manifestate

pe parcursul procesului penal, naturii relațiilor conflictuale dintre acesta și

victimă.

Așa fiind, Curtea constată că nu se

impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului fără să se afecteze

scopul preventiv – educativ al sancțiunii penale prevăzut de art. 52 C. pen.

Cu privire la cea de-a doua critică

formulată de inculpat în recurs, privind rezolvarea laturii civile a cauzei,

Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată.

Cuantumul despăgubirilor civile la

care a fost obligat inculpatul a fost stabilit în mod just și nemotivat, așa

cum s-a arătat în dezvoltarea motivelor de recurs ale părților civile.

Pentru aceste considerente, recursul

inculpatului va fi respins ca nefondat.

Timpul arestului preventiv se va

deduce din pedeapsa aplicată de la 26 martie 2005, la zi.

Recurentul inculpat va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu

fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând și dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. și art.

88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de părțile civile B.M., B.M. și inculpatul N.N. împotriva deciziei

penale nr. 456 din 5 decembrie 2005 a Curții de Apel Ploiești.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive de la 26 martie 2005 la

1 martie 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

100 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentele părți civile la

plata sumei de câte 60 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

martie 2006.