ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 82/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința arbitrală nr. 22 din 2 februarie 2005, pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București a fost admisă, astfel cum a fost precizată și micșorată acțiunea formulată de reclamanta SC J.I. SRL cu sediul social în București împotriva pârâtei SC D. SRL, în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de 55.693,99 dolari S.U.A. și a sumei de 30.337,73 dolari S.U.A. în lei la cursului leu /dolari S.U.A. a pieței interbancare din ziua efectuării plății, cu titlu de penalități de întârziere la plata prețului mărfii livrate în baza contractelor din 9 ianuarie 2003 și 21 ianuarie 2002. De asemenea a mai fost obligată pârâta și la plata sumei de 103.435.804 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cererea reconvențională a fost respinsă ca nefondată. În fundamentarea acestei soluții instanța arbitrală, a stabilit că între părți, în executarea obligațiilor asumate prin contractul de comision pentru operațiuni de export din 9 ianuarie 2003, au avut loc multiple livrări de marfă, urmate de plata lor de către beneficiar, iar probele fac dovada întârzierii plății de către pârâtă. Argumentele aduse în susținerea cererii reconvenționale, în sensul că reclamanta-pârâtă datorează la rândul său penalități de întârziere conform anexei la contractul din 21 ianuarie 2002 urmează a fi înlăturate, determinat de aceea că obligațiile asumate prin această anexă au fost anulate de către părți în mod expres.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 132 din 6 septembrie 2005 a respins ca nefondată acțiunea în anulare formulată de SC D. SRL Galați împotriva sentinței arbitrale din 2 februarie 2005 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, în dosarul nr. 362/2004 în contradictoriu cu intimata SC J.I. SRL București. Instanța judecătorească a reținut, în esență, că probele nu relevă împrejurări că hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri sau dispoziții imperative ale legii. Motivarea sentinței arbitrale este determinată de aprecierile tribunalului arbitral, iar contextul în care mărfurile livrate s-au primit de către petentă aceasta trebuia s-o achite în termenul scadent, în caz contrar operând clauza penală.

În privința cererii reconvenționale de asemenea probele relevă anularea anexei în baza căreia petenta putea pretinde penalități. Împotriva sentinței comerciale nr. 132 din 6 septembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a promovat recurs pârâta SC D. SRL Galați, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele că în mod greșit nu s-a constatat că sentința arbitrală a încălcat norme imperative ale legii și bunelor moravuri, conform art. 364 lit. i) C. proc. civ., prin aceea că s-a reținut neadevărat o situație de fapt contrar probelor administrate conducând greșit la admiterea acțiunii reclamantei, iar pe de altă parte cererea reconvențională a fost respinsă tot prin reținerea ca nereal și neadevărat că în combaterea actului din 25 iulie 2002 depus de SC J.I.

SRL nu s-a făcut decât o simplă afirmație nesusținută de probe, fiind invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat de SC D. SRL Galați, pentru următoarele considerente. Prin dispozițiile imperative cuprinse în cadrul art. 364 lit. a) – i) C. proc. civ. se precizează că o hotărâre arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare și numai limitativ pentru unul din motivele expres menționate în acest text. Corect instanța de fond a apreciat, în urma analizei probelor existente la dosar că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 304 lit. i) C. proc.

civ. În faza procesuală a soluționării acțiunii arbitrale a fost respectată pe deplin ordinea publică și bunele moravuri, precum și dispozițiile imperative ale legii, părților fiindu-le în egală măsură asigurată egalitatea de tratament juridic, respectarea și garantarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, fiind administrate toate probele pentru dovedirea reciprocă a pretențiilor solicitate. Printr-o integrală și completă apreciere a probelor au fost stabilite adevăratele raporturi juridice dintre părți, întinderea drepturilor și obligațiilor asumate reciproc, sancțiunea nerespectării clauzelor contractuale precum și regimul sancționator aplicabil în materie. De esența acțiunii în anulare este aspectul că ea constituie o cale specială de atac împotriva unei hotărâri arbitrale definitive și executorii, iar motivele pentru care poate fi exercitată sunt limitativ expuse în prevederile art. 364 lit. a) – i) C. proc.

civ., în speță neregăsindu-se aceste rațiuni pentru aplicarea instituției juridice expuse anterior. Pentru aceste motive, toate criticile formulate în cererea de recurs, de pârâta SC D. SRL Galați determină să fie înlăturate ca neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul promovat, nefiind îndeplinite nici una din cerințele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., menținând ca legală și temeinică sentința nr. 132 din 6 septembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială. În baza art. 274 C. proc. civ. urmează a obliga recurenta la plata sumei de 1.000 lei noi către intimata-reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC D. SRL Galați împotriva sentinței nr. 132 din 6 septembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Obligă recurenta la plata sumei de 1.000 lei noi, către intimata-reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 13 ianuarie 2006.