ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2407/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2407/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 723 din 4
iunie 2004 pronunțată de Tribunalul Călărași, s-a admis contestația formulată
de contestatoarea C.E. împotriva dispoziției nr. 5268 din 29 noiembrie 2003
emisă de Primarul municipiului Călărași, s-a dispus anularea dispoziției și
restituirea în natură a suprafeței de teren de 392,56 mp identificat prin
raportul de expertiză efectuat în cauză; s-a mai dispus emiterea unei noi
dispoziții pentru a fi stabilite măsuri reparatorii pentru diferența de
suprafață de 27,44 mp.
S-a reținut, în esență, că terenul
notificat face parte din lotul de 11.000 mp expropriat pentru a fi realizat
obiectivul „Sediul Consiliului Local al municipiului Călărași”, obiectiv care
nu s-a mai realizat, în prezent fiind realizată o altă investiție, respectiv un
ansamblu de locuințe ANL.
Prin expertiza tehnică efectuată în
cauză, s-a concluzionat că terenul nu este afectat de nici o construcție,
distanța față de fundația bloc ANL fiind de 25,44 mp
Curtea de Apel București, prin
decizia civilă nr. 289 din 13 aprilie 2005, cu opinie majoritară, a respins
apelul declarat de Primăria municipiului Călărași și Primarul municipiului
Călărași împotriva sentinței civile nr. 723 din 4 iunie 2004 pronunțată de
Tribunalul Călărași.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut, de asemenea că, indiscutabil, investiția pentru care s-a dispus
exproprierea nu s-a putut executa, situație în care nu pot fi aplicate în cauză
prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 iar referitor la
dispozițiile art. 11.2 din H.G. nr. 493/2003 de aprobare a Normelor
Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, invocate de apelantă, acestea nu
pot nesocoti dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, act normativ
cu forța juridică superioară, potrivit cărora, în cazul în care construcțiile
expropriate au fost demolate parțial sau total, dar nu s-au executat lucrările
pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natură.
Așadar, mai arată instanța, de vreme
ce investiția aprobată nu a fost realizată, iar prin actele depuse în apel
(hotărârile nr. 45/2002, 42/2003 și 224/2002 ale Consiliului local) nu s-a
probat că terenul în litigiu este afectat de alte construcții aflate în curs de
execuție, prevăzute în planurile de urbanism întocmite pentru realizarea unor
investiții de utilitate publică, acordarea de măsuri reparatorii prin
echivalent nu se justifică.
Opinia separată formulată prin
aceeași hotărâre a concluzionat în sensul admiterii apelului și respingerii
contestației, apreciind, esențial, că terenul nu este liber în sensul Legii nr.
10/2001 întrucât aparține domeniului public și este afectat de detalii de
sistematizare ale zonei, neavând importanță că s-a renunțat la proiectul
inițial.
Împotriva acestei decizii, a declarat
recurs Primăria municipiului Călărași prin Primar susținând, în esență, că
terenul nu este liber în sensul Legii nr. 10/2001 deoarece face parte din
domeniul public al municipiului Călărași și este afectat de construcția
ansamblului de locuințe, conform investiției aprobate prin hotărâri ale
Consiliului local.
Recursul este întemeiat potrivit
celor ce urmează.
Este adevărat că potrivit
prevederilor art. 11 din 2 din Legea nr. 10/2001, în cazul în care
construcțiile expropriate au fost demolate, dar nu s-au executat lucrările
pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natură.
În această ipoteză, desigur, textul
citat vizează situația în care, terenul a rămas astfel liber, neafectat de
detalii de sistematizare, de lucrări de utilitate publică, important fiind, în
acest sens, numai dovedirea faptului că preluarea a intervenit ca urmare a unei
exproprieri dispuse ca atare în baza unui act normativ de expropriere.
Or, de necontestat, în speță terenul
în litigiu face parte dintr-un lot mai mare de 11.000 mp expropriat, în scop de
utilitate publică, din acest punct de vedere recurenta susținând că această
măsură a fost luată prin decretul de expropriere nr. 197/87 pentru construirea
ansamblului de locuințe „Calea București”, în timp ce în cauză s-a făcut
vorbire de Decretul nr. 67/1985.
Dar, la dosar nu există depus nici
un decret de expropriere prin care să se verifice, eventual, scopul măsurii.
Oricum însă, raportat la prevederile
art. 11 alin. (2) și alin. (4) din Legea nr. 10/2001, era necesar a se stabili
în cauză, în mod cert, toate chestiunile de fapt sub acest aspect, dacă și în
ce măsură lucrările sau investițiile de utilitate publică executate sau
aprobate, s-au realizat pentru întreg ansamblul zonal sistematizat astfel și
dacă acesta, funcțional, ocupă sau nu terenul în litigiu.
Din acest punct de vedere, expertiza
efectuată în cauză a concluzionat, sumar, numai în sensul că, pe teren nu
există construcții.
Este eronată, sub acest aspect
mențiunea din hotărârea atacată, în sensul că apelanta nu a contestat
concluziile raportului de expertiză.
Rezultă din lucrările dosarului că,
pârâții prin reprezentant au solicitat termen pentru studierea expertizei,
înmânată la acea dată, cerere care a fost nelegal respinsă, întrucât partea a
fost lipsită astfel de posibilitatea de a formula obiecțiuni.
Este necesar deci, pentru lămurirea
și stabilirea pe deplin a împrejurărilor de fapt arătate, suplimentarea
probatoriului în acest sens, prin întocmirea unui supliment de expertiză
efectuat și pe baza întregii documentații tehnice aflată, afirmativ, în posesia
pârâtei.
Așa fiind, în baza art. 312 și a
art. 314 C. proc. civ. urmează a se admite recursul, a se casa hotărârea cu
trimiterea cauzei, la aceeași instanță spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Primăria
municipiului Călărași prin Primar, împotriva deciziei nr. 289/A din 13 aprilie
2005, a Curții de Apel București, secția a VII–a civilă.
Casează decizia atacată și trimite
cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie
2006.