ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 197/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Sălaj la data de 16 iunie 2004, reclamanta SC U.P.I. SRL Bobota,

în contradictoriu cu pârâta SC M.C. SRL Zalău, a solicitat instanței ca prin

hotărârea ce se va pronunța să dispună:

- obligarea pârâtei la respectarea

înțelegerilor convenite privind executarea obligațiilor asumate prin

antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 1 august 2003, în caz

contrar obligarea acesteia la daune interese;

- obligarea pârâtei la perfectarea contractului

de vânzare cumpărare bun de intabulat cu privire la ½ din spațiul

comercial denumit M.P., spațiu adjudecat de către pârâtă prin licitație publică

de la SC S. SA Zalău, în caz contrar instanța să pronunțe o hotărâre ce ține

loc de act autentic pentru cota menționată și intabularea în C.F. în calitate

de proprietar;

- cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a

susținut că, potrivit înțelegerii existente între părți, pârâta urma să

achiziționeze întreg spațiu comercial descris ca urmare a participării la

licitație publică, iar în realitate plățile să fie făcute împreună. În contul

plăților făcute de către reclamantă, pârâta urma să-i transmită dreptul de

proprietate asupra unei cote de ½ din spațiul comercial adjudecat.

Prin sentința civilă nr. 1825 din 13

decembrie 2004, Tribunalul Sălaj, secția civilă, a respins ca nefondată

acțiunea reclamantei și, stabilind situația de fapt în raport de probele

administrate în cauză, a reținut culpa reclamantei în executarea obligațiilor

ce-i reveneau, cu referire la plata prețului convenit, astfel încât aceasta nu

poate solicita respectarea obligației din partea pârâtei.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva sentinței de fond a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 141

din 20 aprilie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, instanța de apel reținând corecta stabilire

a situației de fapt de către instanța de fond și, în plus, a constatat,

raportat la motivele invocate, că faptele invocate de către reclamantă în

motivarea nerespectării obligației ce-i reveneau prin contract, nu se

circumscriu obligației principale, ci fac referire la obligațiile reciproce ale

părților de informare și cooperare, astfel încât nu se poate pretinde reaua

credință a pârâtei în executarea obligațiilor ce-i reveneau.

Împotriva deciziei pronunțată în

apel a declarat recurs reclamanta SC U.P.I. SRL Bobota invocând motivele de

nelegalitate și netemeinicie prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.

și care a solicitat ca, în fond, după admiterea recursului, să se admită

acțiunea.

În dezvoltarea criticilor invocate,

recurenta susține, în esență, greșita interpretare a excepției de neexecutare a

contractului invocată de către pârâtă, instanța de apel făcând o analiză

unilaterală a acesteia, cu referire numai la obligațiile reclamantei, rupte

deliberat din contextul general al circumstanțelor de drept și de fapt,

ignorând conduita culpabilă a pârâtei.

Se susține că, instanțele greșit au

apreciat cu privire la culpa contractuală a pârâtei, aceasta acționând cu rea

credință, obstrucționând reclamanta în executarea obligației sale de plată a

prețului.

În mod greșit instanțele au apreciat

probele administrate în cauză, cu referire la antecontractul încheiat între

părți și modificările verbale ulterior convenite de către părți, aspecte ce

reies și din declarațiile martorilor audiați în cauză, consecința acestor

aprecieri conducând la pronunțarea unor soluții greșite.

În fine, recurenta apreciază că

instanța de apel, confirmând o situație de fapt greșit stabilită, a denaturat

semnificația obligației de colaborare între părți, înlăturând astfel culpa

contractuală a pârâtei în obligația ce-i revenea cu referire la informarea și

facilitarea debitorului în executarea contractului.

Recursul este nefondat pentru considerentele

ce se vor arăta:

Prin recursul declarat a fost vizată

provocarea unui control judiciar unei hotărâri, pe calea reformării, unde

instanța este ținută a cerceta numai motivele de nelegalitate care atrag, după

caz, casarea sau modificarea deciziei împotriva căreia s-a exercitat calea de

atac, cu referire la dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Aceleași exigențe legale, exclud

examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții

decât cele determinate de legea procesual civilă.

Criticile susținute și dezvoltate de

către recurentă reprezintă în fapt o reiterare a motivelor de apel, supuse

controlului în calea devolutivă a apelului și care vizează netemeinicia hotărârilor

pronunțate în cauză.

În speță, recurenta nu a invocat și

nu a dezvoltat nici unul din motivele de recurs prevăzute de lege, pentru a da

posibilitatea instanței de a le analiza, iar din economia criticilor aduse nu

rezultă nici motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu.

Împrejurarea că recurenta invocă

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susținând generic greșita

interpretare a excepției de neexecutare a contractului, din dezvoltarea

acesteia nu rezultă modul concret în care instanța de apel a interpretat o

dispoziție legală sau a aplicat greșit legea, astfel încât critica se dovedește

cel puțin nesusținută, urmând a fi înlăturată și respinsă ca atare.

Criticile privind greșita stabilire

a situației de fapt sau interpretarea probatoriilor administrate în cauză nu

mai pot face obiectul analizei în acest cadru procesual, acestea vizând în mod

cert temeinicia soluțiilor pronunțate în cauză.

Așadar, pentru considerentele ce

preced, Înalta Curte va da eficiență dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. și,

în consecință, va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta SC U.P.I. SRL Bobota, împotriva deciziei nr. 141 din 20 aprilie 2005,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială și contencios

administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 20 ianuarie 2006.