ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7247/2005

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

Prin încheierea din 1 octombrie 2004, dată în dosarul nr. 1611/2004/C, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, a dispus suspendarea judecării recursului declarat de Primăria Toplița împotriva sentinței civile nr. 1944/2003 a Tribunalului Harghita, până la soluționarea cauzei penale ce formează obiectul dosarului nr. 727/2004 aflat pe rolul Judecătoriei Toplița.

În considerentele încheierii s-a reținut că V.V. este parte într-un dosar penal care are legătură cu litigiul cu care este învestită curtea de apel, astfel încât sunt îndeplinite cerințele art. 244 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs la 19 octombrie 2004 intimatul contestator V.V. care, după ce a prezentat situația de fapt invocată prin cererea introductivă de instanță a formulat următoarele critici:

Încheierea de suspendare a judecății este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea legii deoarece decizia de imputare nr. 772 a fost emisă la 19 august 2003, după intrarea în vigoare a noului Cod al muncii. Decizia de imputare nu mai este prevăzută în noua lege, astfel încât actul administrativ emis de către angajator cu încălcarea dispozițiilor legale în materie este lovit de nulitate.

Față de nulitatea absolută a acestei dispoziții, nu vor putea fi găsite motive de admitere a recursului și de menținere a dispoziției, indiferent de soluția care se va pronunța în cauza penală aflată pe rolul judecătoriei. Ca atare, hotărârea ce va fi pronunțată nu are nici o legătură cu recursul și nu va putea să influențeze soluționarea lui.

Analizând încheierea recurată, în limitele criticilor formulate prin motivele de recurs, și în raport de probele administrate în etapa procesuală anterioară, Curtea a apreciat că recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Recurentul susține că soluția de suspendare a judecății în temeiul art. 244 pct. 2 C. proc. civ. este nelegală întrucât, față de nulitatea deciziei de imputare, instanța de recurs nu poate decât să respingă recursul și deci, hotărârea dată în procesul penal nu poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea.

Acest punct de vedere nu poate fi primit pentru că ar însemna ca instanța de control judiciar a măsurii suspendării să aprecieze asupra temeiniciei recursului a cărui judecată a fost suspendată.

Or, este posibil ca instanța de recurs să găsească întemeiate criticile formulate împotriva sentinței prin care s-a anulat decizia de imputare.

Pe de altă parte, din cererea aflată la dosarul nr. 1611/2004/C al Curții de Apel Târgu-Mureș, rezultă că recurentul a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu. De vreme ce suma contestată de V.V. i-a fost imputată pentru acoperirea pagubelor ce se susține că au fost produse prin modul în care acesta și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, hotărârea instanței penale asupra infracțiunii de neglijență în serviciu va influența decisiv, în favoarea contestatorului sau a intimatei, soluția ce urmează a se da asupra recursului exercitat de către primărie.

Față de cele ce preced, Curtea a apreciat că instanța de recurs a aplicat în mod corect prevederile art. 244 pct. 2 C. proc. civ., criticile formulate neîntrunind cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Ca atare, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecința păstrării încheierii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul V.V. împotriva încheierii din 1 octombrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, în dosarul nr. 1611/2004/C.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 27 septembrie 2005.