ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2141/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin notificarea nr. 181 din 14

februarie 2002 petentul A.P. a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001,

restituirea în natură a suprafeței de 18000 mp teren situat în orașul Toplița,

înscris în C.F. nr. 1145 și 2413 cu nr. top. 11034/1/a, 11034/2/a, 11035/1/2,

11036/1, 11032/1/2, respectiv 11032/2, 11034/1/b, 11034/2/b, 11035/2 și 11036/2

sau, în subsidiar, acordarea de măsuri reparatorii sub formă de acțiuni

nominale.

În motivarea cererii petentul a

arătat că imobilul a fost preluat abuziv de Statul Român din proprietatea

autorului său, A.D., decedat la 22 iunie 1971.

E.U. SA Toplița, prin dispoziția nr.

2111 din 30 martie 2004 a reținut calitatea de persoană îndreptățită a

petentului conform art. 4 alin. (2) cu referire la art. 3 lit. a) din Legea nr.

10/2001, ca succesor al lui A.D. și a dispus restituirea în natură a suprafeței

de 725 mp, situat în orașul Toplița.

Ulterior, prin cererea din 31 martie

2005 petenta P.A. în calitate de moștenitoare a defunctului A.P., decedat la

data de 9 februarie 2003 a solicitat, în baza Legii nr. 10/2001, restituirea în

natură sau acordarea de măsuri reparatorii pentru diferența dintre 18000 mp și

725 mp teren situat în orașul Toplița.

Prin acțiunea înregistrată sub nr.

830 din 21 aprilie 2005 a Tribunalului Harghita reclamanții P.A., A.P. jr. și

A.D., în calitate de moștenitori ai lui A.D. au solicitat, în contradictoriu cu

Primăria Municipiului Toplița, Consiliul local al municipiului Toplița și SC

E.U. Toplița obligarea pârâtelor să le restituie în natură suprafața de 2300 mp

teren, situată în Municipiul Toplița.

Tribunalul Harghita, prin sentința

civilă nr. 2630 din 21 iunie 2006 a respins excepția tardivității cererii, a

admis acțiunea, în parte și a obligat pe pârâta SC E.U. SA să emită dispoziție

de restituire în natură a suprafeței de 2300 mp, teren înscris în C.F. (vechi)

nr. 1145 Toplița și nr. 2413 Toplița și transcris în C.F. nou nr. 289 Toplița,

nr. cadastral 531/1. Acțiunea a fost respinsă față de pârâții Consiliul local

al Municipiului Toplița și Primăria Municipiului Toplița.

S-a reținut că antecesorul

reclamanților, A.P., decedat la data de 9 februarie 2003 era îndreptățit la

restituirea în natură a suprafeței de 3027 mp din care au fost restituiți prin

dispoziția nr. 2111/2004 a SC E.U. SA suprafața de 727 mp, rezultând o

diferență de 2300 mp.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, prin decizia

civilă nr. 30/A din 7 martie 2007 a admis apelul declarat de pârâta SC E.U. SA

împotriva sentinței civile nr. 2630 din 21 iunie 2006 a Tribunalului Harghita

pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins acțiunea față de apelantă

și a înlăturat obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată. A fost

respinsă cererea reclamanților de aderare la apel. Restul dispozițiilor

sentinței au fost menținute.

S-a arătat că deși la art. 5 din

decizia nr. 2111 din 30 martie 2004 prin care SC E.U. SA a restituit în natură

suprafața de 727 mp teren lui A.P. s-a precizat că decizia poate fi contestată

în termen de 30 de zile de la comunicare la Tribunalul Harghita, P.A. nu a

formulat contestație ci a depus la 31 martie 2005 o nouă notificare direct la

unitatea deținătoare.

S-a reținut că notificarea din 31

martie 2005 a fost formulată peste termenul prevăzut de art. 21 din Legea nr.

10/2001.

În termen legal, împotriva deciziei

civile nr. 30/A din 7 martie 2007 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția civilă,

de muncă și asigurări sociale, au formulat recurs reclamanții P.A., A.P. jr. și

A.D., au solicitat, în baza art. 304 pct. 9 modificarea deciziei și au

susținut, în esență, că, prin soluția pronunțată a fost adusă atingere

dreptului lor de proprietate; imposibilitatea restituirii în natură a bunului

trebuie să constituie fundamentul unei satisfacții echitabile.

Recursul urmează să fie respins ca

nefondat pentru următoarele considerente:

SC E.U. SA Toplița, prin dispoziția

nr. 2111 din 30 martie 2004 a reținut calitatea de persoană îndreptățită a lui

A.P., în sensul art. 4 alin. (2) cu referire la art. 3 lit. a) din Legea nr.

10/2001 și i-a restituit în natură suprafața de 725 mp teren, situat în orașul

Toplița.

Potrivit art. 24 alin. (3

1

)

din Legea nr. 10/2001, modificată și completată, decizia sau după caz

dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în

natură poate fi atacată de persoana care se consideră îndreptățită la secția

civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității

deținătoare sau, după caz, al entității investite cu soluționarea notificării

în termen de 30 de zile de la comunicare.

Reclamanții nu au formulat

contestație împotriva dispozițiilor nr. 2111 din 30 martie 2004 emisă de SC

E.U. SA Toplița.

Obiectul prezentului litigiu îl

constituie soluționarea cererii din 31 martie 2005 prin care reclamanta P.A.,

succesoare a lui A.P. a solicitat restituirea în natură a diferenței dintre

suprafața de 18.000 mp și 725 mp, deja restituiți.

Potrivit art. 21 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001, modificată și completată, persoana îndreptățită va notifica în

termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana

juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. Acest

termen a fost prelungit, succesiv, cu trei luni, prin O.U.G. nr. 109/2001 și

O.U.G. nr. 145/2001, până la 14 februarie 2001.

Instanța de apel a reținut corect că

cererea din 31 martie 2005 a fost formulată peste termenul menționat.

Potrivit art. 21 alin. ultim din Legea nr. 10/2001, modificată și

completată, nerespectarea termenului prevăzut la alin. (1) pentru trimiterea

notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri

reparatorii prin echivalent.

Motivele de recurs nu se referă la

greșita aplicare a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 10/2001.

Susținerea recurenților în sensul că

prin soluția pronunțată se aduce atingere dreptului lor de proprietate

recunoscut deja printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu este susținută

de probele administrate în cauză.

Față de considerentele menționate,

Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanții P.A., A.P. jr. și A.D. împotriva deciziei nr. 30/A din

7 martie 2007 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2008.