ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3152/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamantul I.T. a chemat în

judecată Casa de Pensii a municipiului București - Comisia pentru aplicarea

Legii nr. 189/2000, solicitând instanței, ca în contradictoriu cu pârâta, să

dispună anularea hotărârii nr. 13031/11056 din 12 iulie 2004, emisă de aceasta

din urmă și să-i recunoască drepturile prevăzute de legea sus menționată (Legea

nr. 189/2000).

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că a fost strămutat din județul Caliacra (Bulgaria), în

România, ca urmare a schimbului de populație din anul 1940.

Curtea de Apel București,

secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr.

2586 din 8 noiembrie 2004, a admis acțiunea reclamantului, dispunând anularea

hotărârii nr. 13031/11056 din 12 iulie 2004 și obligarea pârâtei la emiterea

unei noi hotărâri, prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute

de Legea nr. 189/2000, conform cererii înregistrate la nr. 15256 din 22

octombrie 2003.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța a reținut că reclamantul a fost strămutat din județul

Caliacra (Bulgaria), fiind trecut în „Tabelul locuitorilor de origine română

din comuna Rasoviceni”, astfel că beneficiază de prevederile Legii nr.

189/2000.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a

municipiului București, susținând, în esență, că instanța de fond a încălcat

prevederile Legii nr. 189/2000, acordând reclamantului, drepturile prevăzute de

acest act normativ, fără a exista dovezi concludente cauzei.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit

persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c), a fost strămutată în

altă localitate, decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate

în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Din actele depuse la dosar

rezultă că I.T. s-a născut la data de 9 februarie 1923, în localitatea Balcic -

Bulgaria, fiind fiul lui T.I. și I.B.

Cum la dosar s-a depus

„tabelul privind situația populației și a gospodăriilor având ca titular pe

D.T.I., și nu pe T.T.I., Comisia de aplicare a Legii nr. 189/2000 a respins

cererea petentului, de acordare a drepturilor prevăzute de acest act normativ,

cu motivarea că nu s-a făcut dovada legăturii de rudenie cu titularul situației

de avere.

Din declarațiile de

notorietate date, însă, în fața notarului de stat, numitele T.S. și R.E. declară

că îl cunosc pe I.T., ca fiind una și aceeași persoană cu I.D.

Având în vedere această

situație, precum și extrasul din Tabelul cu situația populației și

gospodăriilor locuitorilor de origine română din comuna Rasoviceni, sat

Gheferli - Iuciorman, județul Caliacra, Comisia mixtă româno-bulgară pentru

schimbul de populație, 1940, județul Caliacra, rezultă că reclamantul I.T. a

făcut obiectul schimbului de populație în anul 1940, astfel că este beneficiar

al Legii nr. 189/2000.

Soluția instanței fiind legală,

recursul se privește ca nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a

fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 2586

din 8 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 mai 2005.