ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6077/2005

Deliberând asupra recursului civil de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4211 din 28 aprilie 2004, Judecătoria

Iași a admis acțiunea formulată de reclamanta I.T. împotriva pârâtului F.V.

A obligat pe pârât să lase reclamantei în deplină proprietate

și liniștită posesie suprafața de teren de 0,4620 ha situată în extravilanul comunei

Miroslava, parcela 1787 delimitată în schița anexa 2 a raportului de expertiză topometrică

a ing. D.D., între punctele 1, 2, 3, 4, 5 și 1, suprafață înscrisă în titlul de

proprietate nr. 185920 emis în favoarea reclamantei la 20 iulie 2001.

A respins cererea privind obligarea pârâtului F.V. la

demolarea construcțiilor edificate de el pe această suprafață de teren.

A respins cererea reclamantei privind obligarea aceluiași

pârât la plata daunelor cominatorii pe zi de întârziere în executarea obligației

de a face.

A respins acțiunea civilă în revendicare formulată de

reclamanta I.T. în contradictoriu cu pârâții V.N. și G.V.

A respins cererea reclamantei privind obligarea pârâților

V.N. și G.V. la demolarea construcțiilor edificate de G.V.

A respins cererea reclamantei privind obligarea pârâților

V.N. și G.V. la plata daunelor cominatorii pentru neexecutarea obligației de a face.

A luat act că reclamanta a renunțat, în baza art. 246

C. proc. civ. la judecarea cererii privind obligarea la plata de daune materiale,

cerere formulată în contradictoriu cu toți pârâții.

A admis cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant

F.V. și, în consecință:

A constatat că pârâtul-reclamant F.V. este constructor

de bună credință a imobilelor edificate de el pe terenul reclamantului și anume:

casă compusă din două camere, bucătărie, hol, debara și verandă, în valoare de 153.758.000

lei; anexă gospodărească constând dintr-o construcție realizată pe fundație de beton

și pereți din chirpici, învelită cu azbociment și tencuită interior–exterior, în

valoare de 27.453.000 lei, îmbunătățiri fond, respectiv împrejmuire din scândură

de stejar, pe fundație de beton, pe lungime de 58 ml, în valoare de 13.750.000 lei

și racord electric, în valoare de 33.081.000 lei.

A constatat că pârâtul-reclamant F.V. are un drept de

creanță asupra imobilului funciar al reclamantei, în sumă totală de 228,042.000

lei .

A obligat pe reclamanta-pârâtă I.T. să plătească pârâtului-reclamant

F.V. contravaloarea acestor construcții și îmbunătățiri, în sumă de 228.042.000

lei.

A instituit în favoarea pârâtului-reclamant F.V. un drept

de retenție asupra construcțiilor și îmbunătățirilor edificate de el, până la îndeplinirea

de către reclamantă a obligației de plată a contravalorii acestora.

A dat în debit pe pârâtul-reclamant F.V. cu diferența

de 3.236.240 lei, taxă de timbru aferentă creanței recunoscute, către Administrația

Financiară Iași.

A compensat onorariile de avocat achitate de reclamanta-pârâtă

I.T. și de pârâtul-reclamant F.V.

A obligat pe pârâtul F.V. să plătească reclamantei suma

de 1.597.500 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și suma de 2.800.000

lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert.

A obligat pe reclamanta-pârâtă I.T. să plătească pârâtului-reclamant

F.V. suma de 17.286.240 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și

onorariu de expert.

A obligat pe reclamantă să plătească pârâtului G.V. suma

de 3.000.000 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamanta-pârâtă

I.T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Cererea de apel a fot timbrată inițial cu taxa judiciară

de timbru în valoare de 171.000 lei, achitată cu chitanța seria ISXUC nr. 7845829

și timbru judiciar de 3.000 lei.

La termenul din data de 24 septembrie 2004 stabilit pentru

soluționarea apelului, instanța de apel a constatat, în temeiul Legii nr. 146/1997

că, în raport cu motivele de apel invocate de reclamantă I.T., aceasta trebuie să

mai achite o diferență de taxă judiciară de timbru de 18.066.840 lei și să depună

timbru judiciar de 47.000 lei. Pentru acest motiv instanța de apel a dispus amânarea

judecării cauzei la 8 octombrie 2004 și a pus în vedere apelantei-reclamante, prin

apărătorul său, să îndeplinească obligația legală de plata a taxei judiciare de

timbru și să depună timbrul judiciar în cuantumul stabilit.

Prin decizia nr. 1533 din 8 octombrie 2004, Curtea de

Apel Iași a anulat ca insuficient timbrat apelul reclamantei I.T. cu motivarea că

aceasta nu s-a conformat obligației legale de plată a diferenței de taxă judiciară

de timbru de 18.066.840 lei și nu a depus timbrul judiciar de 47.000 lei, constatând

că în speță sunt incidente dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997

și ale art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs reclamanta

I.T. În dezvoltarea motivului prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., reclamanta a susținut că deși a depus la dosarul de apel, la data de 6 octombrie

2004, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar în cuantumul

stabilit de instanță la termenul din 24 septembrie 2004 totuși, instanța de apel,

cu ignorarea acestor dovezi, a anulat apelul ca insuficient timbrat, pronunțând

o hotărâre nelegală. A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate

și trimiterea cauzei pentru judecarea apelului la Curtea de Apel Iași.

Recursul este fondat pentru considerentele care succed.

Potrivit prevederilor legale aplicabile în materie, taxele

de timbru și timbrul judiciar se plătesc anticipat [art. 20 alin. (1) din Legea

nr. 146/1997 modificată și completată și art. 3 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind

timbrul judiciar cu modificările ulterioare].

Instanțele

judecătorești pot reține, în condițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997,

cereri sau acțiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească

taxele până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligații se sancționează

cu anularea acțiunii sau a cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 146/1997, dispoziții incidente și în cazul neaplicării timbrului

judiciar.

În speță, instanța de apel a constatat, la termenul din

data de 24 septembrie 2004, că în raport cu motivele de apel invocate de reclamanta

I.T., aceasta trebuie să mai achite o diferență de taxă judiciară de timbru de 18.066.840

lei și timbru judiciar de 47.000 lei, punându-i în vedere acesteia, prin apărătorul

său, să îndeplinească această obligație legală de plată și a dispus amânarea judecării

cauzei la data de 8 octombrie 2004.

Din analiza actelor și lucrărilor cauzei se constată că

la data de 6 octombrie 2004, avocat M.S.C., în calitate de apărător al reclamantei

I.T., a depus la dosar, prin registratura Curții de Apel Iași, o cerere de amânare

a judecării cauzei pentru imposibilitatea sa de prezentare la termenul din 8 octombrie

2004, din motive medicale în dovedirea cărora a depus un certificat medical. Prin

aceeași cerere aceasta a învederat instanței că reclamanta a achitat diferența de

taxă judiciară de timbru de 18.067.000 lei, conform chitanței seria ISXUC nr. 7940713

pe care a atașat-o cererii, în original, fiind depuse totodată timbre judiciare

de 50.000 lei (filele 23 – 24 din dosarul nr. 3710/2004 sal Curții de Apel Iași).

Așa fiind, se constată că hotărârea pronunțată la 8 octombrie

2004 prin care Curtea de Apel Iași a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat

de reclamanta I.T. a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 146/1997 și ale art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 privind

timbrul judiciar întrucât acestea nu erau incidente în cauză, motiv pentru care

recursul va fi admis, decizia atacată va fi casată iar cauza va fi trimisă aceleiași

instanțe pentru judecarea apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat

de reclamanta I.T. împotriva deciziei nr. 1533 din 8 octombrie 2004 a Curții de

Apel Iași, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe pentru judecarea

apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 iulie 2005.