ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7029/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 80/ PI din 21 septembrie 2005 Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea, formulată de petentul B.I., împotriva rezoluției din 24 februarie 2005 dată de P.N.A., secția de combatere a corupției, în dosarul nr. 394/P/2003, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M.C. procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, T.G., comisar șef în cadrul Poliției municipiului Arad și B.E., pentru infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. (2) și respectiv art. 255 alin. (1) C. pen. Pentru a hotărî astfel a reținut următoarele: Prin denunțul formulat la 4 martie 2003 și declarațiile date ulterior, petentul B.I., deținut în Penitenciarul Arad a sesizat că în cursul anului 2001, numitul B.E.

a dat comisarului șef T.G. de la Poliția municipiului Arad un autoturism marca AUDI iar procurorului M.C. un porc în greutate de 130 kg pentru a obține soluție favorabilă într-o cauză penală. S-au efectuat acte premergătoare și cum nu au rezultat elemente probatorii care să confirme săvârșirea faptelor de corupție sesizate s-a dispus neînceperea urmăririi penale conform art. 228 alin. (4), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a), prin rezoluția dată la 24 februarie 2005 în dosarul nr. 394/P/2005. Nemulțumit de soluție, petentul s-a adresat cu plângere procurorului ierarhic superior. Prin rezoluția din 11 aprilie 2005 dată în dosarul nr. 839/II-2/2005 al P.N.A., secția de combaterea corupției, s-a constatat că soluția dispusă este legală și temeinică și în consecință a fost respinsă plângerea.

După respingerea plângerii, petentul a făcut plângere pe care a adresat-o instanței în termenul prevăzut de art. 278 1 C. proc. pen. Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, prima instanță a reținut și motivat că petentul nu a fost în măsură să producă încă o probă în susținerea denunțului. Mai mult verificările făcute de procuror, au stabilit că autoturismul a fost vândut de către B.E. unei terțe persoane care ulterior l-a înstrăinat comisarului șef T.G. În consecință plângerea a fost respinsă ca nefondată. Împotriva hotărârii a declarat recurs petentul B.I. care a solicitat audierea și altor persoane sau casarea sentinței și trimiterea cauzei procurorului pentru continuarea cercetărilor.

Recursul este nefondat. Petentul a fost condamnat pentru infracțiunea de înșelăciune prin emiterea de cecuri fără acoperire și a susținut că principalul vinovat este B.E. care a vândut marfa și nu a depus banii și a lăsat fila C.E.C. fără acoperire astfel că au ajuns să fie ambii cercetați, însă numai el a fost condamnat. A susținut că pentru a scăpa de răspunderea penală B.E. i-a mituit pe procurorul M.C. și comisarul șef de Poliție T.G. În dovedirea susținerilor a cerut să fie audiați martorii Ș.I. și S.V. și să se facă cercetări de modul în care B.E. i-a dat polițistului Audi a cărui proprietar era petentul. Pentru verificarea denunțului au fost audiați martorii indicați precum și alți martori: I.A., Ș.D., Ș.I., H.I.

și S.M. Cercetările efectuate în cauză nu au confirmat susținerile petentului. Se constată din cele reținute că instanța de judecată a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, plângerea împotriva rezoluției procurorului, de neîncepere a urmăririi penale fiind nefondată. Așa fiind, urmează ca în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul să fie respins. Văzând și art. 192 alin. (2) C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.I. împotriva sentinței penale nr. 80/ PI din 21 septembrie 2005 a Curții de Apel Timișoara. Obligă petiționarul la plata sumei de 120 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 decembrie 2005.