ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4042/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4042/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr.
151
din 26 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosar nr. 23/751/2011, s-a
admis excepția tardivității introducerii plângerii formulată de reprezentantul Ministerului
Public-Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și pe cale de consecință, s-a respins
ca tardiv introdusă, plângerea formulată de petentii C.B.V. și C.S., împotriva rezoluției
de neîncepere a urmării penale nr. 190/P/1998 din 23 iulie 1998, adoptată de procurorul
militar de la fosta Procuratură Militară Oradea, în prezent Parchetul Militar de
pe lângă Tribunalul Militar Cluj, privindu-l pe intimatul N.G., fost căpitan în
cadrul IPJ Arad și menține soluția din rezoluția atacată.
Petenții au fost obligați să plătească
statului câte 50 RON, cheltuieli judiciare fiecare.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul
a reținut că, prin sentința penală nr. 32 din 21 decembrie 2011 a Tribunalului Militar
Timișoara, pronunțată în Dosarul nr. 23/751/2011, în baza art. 42 C. proc. pen.,
a fost declinată, în favoarea Curții de Apel Timișoara, competența de soluționare
a cauzei având ca obiect plângerea formulată de către petenții C.S. și C.B.V. împotriva
Rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 190/P/1998 a Parchetului de pe lângă
Tribunalul Militar Timișoara. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile
judiciare au rămas în sarcina statului.
Prin sentința penală nr. 52/PI din 16
martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 23/751/2011, a
fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara și în baza
art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 27 pct. 1
lit. a) C. proc. pen., coroborat cu art. 42 C. proc. pen., a fost declinată competența
de soluționare a cauzei privind pe petenții C.B.V. și C.S., respectiv intimatul
N.G., în favoarea Tribunalului Arad.
Pentru a se pronunța astfel, s-a constatat
necompetența materială a Curții de Apel Timișoara de a soluționa plângerea formulată
de către petenții C.S. și C.B.V. împotriva Rezoluției de neîncepere a urmăririi
penale nr. 190/P/1998 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, față
de calitatea intimatului N.G.N. avută la data pretinsei săvârșiri a infracțiunilor
de arestare nelegală și cercetare abuzivă, de care este acuzat de petenți, întrucât,
așa cum reiese din adresa din 28 decembrie 2011 a IPJ Arad - Serviciul Resurse Umane,
solicitată în cauza ce a format obiectul Dosarului nr. 24/752/2011, intimatul a
încetat raporturile de muncă la data de 30 iunie 2005, fiind
desemnat ca organ al poliției judiciare
prin Ordinul nr. 4140/2005 conform avizului procurorului nr. 1030/C/2005, nefiind
astfel întrunită condiția referitoare la calitatea de ofițer în poliția judiciară.
Dosarul nr. 23/751/2011 a fost înregistrat
pe rolul Tribunalului Arad la data de 04 aprilie 2012.
În motivarea plângerii, petenții și-au
manifestat nemulțumirea cu privire la modul în care au fost efectuate cercetările
cu privire la intimatul N.G.N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de arestare
nelegală și cercetare abuzivă și au invocat o serie de încălcări ale unor drepturi
garantate de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În vederea soluționării cauzei a fost înaintat
instanței Dosarul nr. 190/P/1998, din actele și lucrările căruia tribunalul a reținut
că, prin rezoluția din data de 23 iulie 1998 s-a dispus neînceperea urmăririi penale
față de căpitanul N.G.N., din cadrul fostei Miliții Arad, sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 182 și art. 250 alin. (2) C. pen.
În motivarea acestei soluții s-a reținut
că printr-o plângere penală depusă de către C.V. la data de 21 aprilie 1998 se reclama
faptul că în anul 1989, în timpul în care a fost reținută în arestul fostei Miliții
a județului Arad, a fost victima unui comportament abuziv al căpitanului N.G.N.,
însă ca urmare a verificărilor efectuate s-a constatat că faptele reclamate de către
petentă au mai făcut obiectul cercetărilor efectuate în Dosarul nr. 138/P/1989,
iar prin rezoluția din data de 27 iunie 1989 s-a dispus neînceperea urmăririi penale
față de căpitanul N.G.N. din cadrul Miliției Municipiului Arad pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 266 alin. (2) C. pen., astfel că, dată fiind soluția
anterioară, în cauză ar exista autoritate de lucru judecat. S-a mai reținut și faptul
că petenții au înțeles să conteste soluția procurorului, iar prin rezoluția Prim-procurorului
Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara nr. 103/11/2/2011, din data
de 28 iulie 2011 s-a dispus respingerea acestei plângeri ca fiind formulată în afara
termenului legal.
Potrivit art. 278
1
alin. (1)
C. proc. pen., termenul de introducere a plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor
procurorului de netrimitere în judecată este de 20 de zile și începe să curgă de
la data comunicării rezoluției sau ordonanței prin care procurorul ierarhic superior,
menționat în art. 278 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a respins plângerea formulată
conform art. 275-278 împotriva acestor acte ale procurorului.
Din actele și lucrările dosarelor de urmărire
penală, coroborate cu aspectele invocate în plângere de către petenți, instanța
a reținut că, prin rezoluția din data de 23 iulie 1998 dată de Parchetul Militar
Timișoara, în Dosarul nr. 190/P/1998, în baza art. 10 lit. g), j) C. proc. pen.,
s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul N.G.N., din cadrul fostei
Miliții Arad, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 250
alin. (2) C. pen. și art. 182 C. pen., soluție ce Ie-a fost comunicată petenților,
cu scrisoare recomandată, la data de 29 ianuarie 1998.
Împotriva acestei soluții au formulat plângere
soții C.S. și C.V., datată 20 iunie 2011 și adresată inițial Tribunalului Militar
Timișoara, fiind înregistrată în Dosarul nr. 138/P/1989. Prin Rezoluția din 28
iulie 2011, dispusă în Dosarul nr. 103/11/2/2011, a fost respinsă plângerea petenților
ca fiind tardivă și neîntemeiată, de către prim procurorul Parchetului Militar de
pe lângă Tribunalul Timișoara. Din înscrisul de la Dosarul nr. 885/11/2/2011, rezultă
faptul că soluția dată la 28 iulie 2011, în Dosarul nr. 103/11/2/2011 a fost comunicată
petenților, la data de 02 august 2011.
Potrivit art. 278
1
alin. (1)
C. proc. pen., termenul de introducere a plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor
procurorului de netrimitere în judecată este de 20 de zile și curge de la data comunicării
actului prin care conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior a respins
plângerea formulată conform art. 275-278 împotriva rezoluției sau ordonanței de
netrimitere în judecată. Reținând că petenții au formulat plângerea împotriva soluției
procurorului la data de 20 iunie 2011, fiind înregistrată pe rolul Tribunalului
Militar Timișoara în data de 14 septembrie 2011, iar soluția dată în Dosarul
nr. 138/P/1989 Ie-a fost comunicată la data de 29 ianuarie 1998, instanța a constatat
că excepția tardivității introducerii plângerii este întemeiată.
Împotriva sentinței Tribunalului Arad au
declarat recurs petenții C.S. și C.B.V. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate
pe motiv că a nu au fost respectate prevederile legale privind citarea părților
astfel că soluționarea cauzei s-a făcut în condiții nelegale.
Prin decizia penală nr. 978R din 25 iunie
2012 Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen. a respins ca inadmisibil recursul declarat de petenții
C.B.V. și C.S., împotriva sentinței nr. 151 din 26 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul
Arad în Dosar nr. 23/751/2011.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
a obligat fiecare petent recurent la plata a câte 100 RON fiecare cheltuieli judiciare.
Curtea de Apel examinând cauza în raport
cu motivele invocate, precum și sub toate aspectele, conform prevederilor art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., a constatat că recursul petenților este inadmisibil pentru
următoarele considerente:
Potrivit actelor de la dosar, petenții
C.S. și C.B.V. s-au adresat Tribunalului Arad cu o plângere, în condițiile prevăzute
de art. 278
1
C. proc. pen., împotriva Rezoluției Parchetului de pe lângă
Tribunalul Militar Timișoara de neîncepere a urmăririi penale nr. 190/P/1998, iar
prin sentința penală nr. 151/2012 această instanță a dispus respingerea ca tardivă
a plângerii.
Conform prevederilor art. 278
1
alin.
(10) C. proc. pen. hotărârea pronunțată de Tribunalul Arad este definitivă, și împotriva
acesteia nu mai poate fi formulată nici o cale ordinară de atac.
În
aceste condiții, în baza art. 385
15
pct. 1
lit. a) C. proc. pen., Curtea de Apel Timișoara a dispus respingerea recursului
petenților.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs
petenții C.S. și C.B.V., criticând hotărârea sub aspectul temeiniciei și legalității,
fără a indica cazul de casare.
La termenul din 6 decembrie 2012,
Înalta Curte,
din oficiu,
conform dispozițiilor art. 302 alin. (2), raportat la art. 385
1
art.
385
15
lit. a) teza a II-a și la art. 278
1
alin. (10) C. proc.
pen., a pus în discuție excepția de inadmisibilitate a recursurilor declarate de
petenții C.S. și C.B.V. împotriva sentinței penale nr. 978/R din 25 iunie 2012 a
Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 23/751/2011*,
având în vedere că aceștia au exercitat calea de atac împotriva unei hotărâri definitive.
Excepția pusă în discuție este întemeiată
pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Legea procesual penală a stabilit un cadru
corespunzător dispozițiilor art. 129 din Constituția României revizuită, cu referire
la art. 21 din Legea nr. 47/1992 pentru realizarea protecției judiciare a drepturilor
subiective, de natură a satisface exigențele art. 1, 5, 6 și 14 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În
consecință, revine părții interesate obligația de a alege
și exercita în condițiile legii calea procesuală prevăzută de C. proc. pen. și în
legi speciale.
Corespunzător principiului constituțional
al exercitării căilor de atac, numai în condițiile legii, legea procesual penală
a reglementat cadrul căilor de atac, precum și cazurile de casare.
Raportat la cauza dedusă judecății, se
constată că dispozițiile art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 publicată în
M. Of. Partea I nr. 714/26.10.2010, au modificat prevederile art. 278
1
alin. (10) C. proc. pen., stabilind că hotărârea judecătorului pronunțată potrivit
alin. (8) al aceluiași text de lege, este definitivă.
Prin urmare, prin această modificare legislativă,
hotărârile pronunțate în fond în procedura prevăzută de art. 278
1
C.
proc. pen. au fost excluse din categoria hotărârilor susceptibile a fi atacate cu
recurs, prevăzute de art. 385
1
C. proc. pen.
În
aceste coodiții, se constată că sentința penală nr. 151
din 26 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosar nr. 23/751/2011* sub
imperiul modificărilor legislative instituite prin Legea nr. 202/2010, este definitivă
și nu poate face obiectul controlului jurisdictional, astfel încât recursurile declarate
de petentii C.S. și C.B.V. împotriva acestei hotărâri și a deciziei penale nr. 978/R
din 25 iunie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, sunt inadmisibile,
urmând a fi respinse ca atare.
Ca urmare, pentru considerentele expuse,
Înalta Curte, în temeiul art. 385
15
lit. a) teza a II-a C. proc. pen.
va respinge ca inadmisibile, recursul declarat de petenții C.S. și C.B.V.
În
baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenții petenți C.S.
și C.B.V. vor fi obligați la plata sumei de câte 150 RON, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil recursul declarat
de petentii C.S. și C.B.V. împotriva deciziei penale nr. 978/R din 25 iunie 2012
a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă recurenții petenți la plata sumei
de câte 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte
50 RON reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată,
în ședință publică, azi 6 decembrie 2012.