ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 344/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 344/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor de la dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 604/ S din
22 noiembrie 2005, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpații C.S. zis Ș. și G.C.C.,
la câte o pedeapsă de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) alin. (2
1
) lit.
a) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 lit. a), b), c) și e) C. pen.
În temeiul art. 88 C. pen., s-a
dedus din pedepsele aplicate inculpaților perioada reținerii și arestării
preventive din data de 21 iunie 2005, la zi și în baza art. 350 C. proc. pen.,
s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților.
În baza art. 346 C. proc. pen., s-a
constatat că partea vătămată I.S. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul
fiind recuperat.
În baza art. 189 și art. 191 C.
proc. pen., obligă inculpații să plătească statului sumele de câte 375 RON
cheltuieli judiciare, sumă care include și onorar avocat oficiu de câte 100 RON
pentru fiecare inculpat.
Împotriva acestei hotărâri au
declarat apel inculpații.
La termenul de judecare a
apelurilor, respectiv 6 ianuarie 2006, instanța de apel, prin încheiere, a
constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, în
baza dispozițiilor art. 148 lit. f) și h) C. proc. pen., măsură pe care a
menținut-o.
În termen legal, inculpații au
declarat recurs împotriva încheierii menționate mai sus, motivele fiind
netemeinicia menținerii arestării preventive, solicitând revocarea măsurii
arestării preventive, în temeiul art. 139 C. proc. pen., deoarece nu mai
subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și,
în consecință, judecarea lor în stare de libertate.
Recursurile declarate de inculpații
C.S. și G.C.C. nu sunt fondate pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc.
pen., în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu .. închisoare, pentru a
se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica
sustragerea inculpatului .. de la judecată .., se poate lua față de acesta una
din măsurile preventive, lit. d) a acestui articol, prevăzând arestarea
preventivă.
Art. 148 alin. (1) lit. h) C. proc.
pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003, prevede că măsura
arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute
de art. 143 C. proc. pen., și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care
legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii
sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa
în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În urma examinării lucrărilor
dosarului, Înalta Curte constată că, dispozițiile procedurale privind luarea
măsurii arestării preventive a inculpaților în cursul urmăririi penale,
prelungirea acestei măsuri în cursul judecății în fond și în apel, inclusiv
derogările privind termenele au fost respectate de instanțele competente.
Ca atare, încheierea instanței
investită cu judecarea apelurilor declarate împotriva sentinței primei
instanțe, prin care s-a constatat legalitatea măsurii arestării preventive a
inculpaților și s-a dispus menținerea acestei măsuri, este legală.
Inculpații au săvârșit infracțiuni
pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani
închisoare și există suficiente temeiuri că lăsarea lor în libertate prezintă
pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru considerentele expuse,
recursurile declarate de inculpați nefiind fondate, în baza dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse.
În baza art. 192 C. proc. pen., inculpații
recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile
declarate de inculpații C.S. și G.C.C. împotriva încheierii din 6 ianuarie 2006
a Curții de Apel Brașov, pronunțată în dosar nr. 31/P/Ap/2005.
Obligă pe recurenți să plătească
statului sumele de câte 120 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte
40 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
19 ianuarie 2006.