ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5518/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5518/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel București, reclamanta T.M. a chemat în judecată Casa de Pensii a municipiului București, pentru ca instanța să dispună anularea hotărârii emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară a dispozițiilor Legii nr. 189/2000. În motivarea acțiunii a arătat faptul că părinții săi au fost refugiați din localitatea de domiciliu, după cedarea teritoriului în care domiciliau, Statului Bulgar. A mai susținut faptul că sora sa beneficiază de prevederile actului normativ invocat. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 568 din 24 martie 2004, a respins acțiunea formulată, motivat de faptul că există neconcordanțe în privința actelor de stare civilă prezentate de reclamantă și instanța nu poate aprecia altfel, decât având în vedere înscrisurile dosarului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta, criticând soluția instanței de fond, întrucât nu s-au avut în vedere probele administrate care arătau faptul că familia sa a fost strămutată, iar numele său este de fapt T., așa cum rezultă din hotărârea judecătoreasca depusă la dosarul cauzei. Recursul este fondat. Înalta Curte de Casație si Justiție, analizând motivele invocate, în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, a constatat fondat, recursul declarat, pentru considerentele ce urmează: Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei, ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de lege.
Este evident că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice și prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod direct, dar și aceea asupra căreia s-au răsfrânt consecințele acelei persecuții. Acesta este și cazul copiilor ai căror părinți s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație. Din materialul probator existent la dosar rezultă faptul că intimata-reclamantă s-a născut la data de 16 mai 1934, în localitatea Salaman - Bulgaria, iar după cedarea teritoriului, Statului Bulgar, familia sa a fost refugiată în comuna Beșenova, raion Timișoara.
La data pronunțării sentinței atacate, reclamanta nu a avut rectificat actul de stare civilă, astfel încât instanța de fond a avut în vedere actul de stare civilă prezentat, conform dispozițiilor prevăzute de art. 21 și urm. C. civ., conform cărora starea civilă a persoanelor nu se poate dovedi decât prin înscrisurile din registrele respective și certificate. Prin sentința civilă nr. 2534 din 27 aprilie 2005 a Judecătoriei sectorului 4 București, depusă la dosarul de recurs, definitivă și irevocabilă, s-a dispus rectificarea actului de naștere al recurentei, în sensul că numele de familie este T., prenumele tatălui este G., iar numele de familie al mamei este T. Având în vedere înscrisurile noi prezentate, care atestă faptul cert că este fiica familiei G.T.
și E.T., strămutați din localitatea de domiciliu, Curtea va admite recursul declarat și rejudecând cauza în fond, va admite acțiunea reclamantei și va dispune acordarea drepturilor pentru perioada 9 septembrie 1940 - 6 martie 1945, avându-se în vedere data hotărârii judecătorești de rectificare a numelui, în privința datei de la care se vor acorda drepturile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de T.M. împotriva sentinței civile nr. 568 din 24 martie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ. Casează sentința atacată și, pe fond, admite acțiunea. Anulează hotărârea nr. 6560/5558 din 29 iulie 2003, emisă de pârâtă. Constată că reclamanta se încadrează în prevederile O.G. nr. 105/1999, pentru perioada 9 septembrie 1940 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 mai 2005. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.